Exact acest nefericit mesaj îl transmiteau şi în anul 2008 acei reprezentanţi ai Patriarhiei care, în comisiile parlamentare reunite pentru modificare Codului Civil,  militau pentru scoaterea avortului în afara legii, inclusiv a avortului terapeutic menit a salva viaţa femeii afectată de o sarcină toxică. Ca întotdeauna, bărbatul ştie mai bine ce are nevoie o femeie, ce să facă şi mai ales ce să nu facă, mai ales atunci când dumnealui e o înaltă faţă bisericească.

La Bucureşti şi la Chişinău, marşurile antiavort au devenit o obişnuinţă creştin-stradală. La fel, este banal azi ca unii medici să nu ofere servicii de întrerupere voluntară a sarcinii în spitale de stat acreditate pentru oferirea acestor servicii, în timp ce cabinetele de planificare familială sunt pe cale de dispariţie în aceleaşi spitale. Mai miră pe cineva, în aceste condiţii, numărul avorturilor induse în condiţii precare şi nesigure care pot pune în pericol viaţa femeii? Îşi amintesc înalţii şi prea milostivii prelaţi de miile de femei care au murit în România exact din această cauză, în condiţiile draconice, invazive şi extrem de umilitoare impuse de regimul Ceauşescu? Mă întreb dacă înaltul ierarh ştie de conţinutul celei de a doua iniţiative cetăţeneşti pregătită de iniţiatorii referendumului eşuat pentru redefinirea familiei în textul constituţional. Mai facem un Referendum „creştin”,  la fel de sfânt şi de imperios necesar pentru supravieţuirea neamului precum cel respins de români în octombrie 2018?

Acelaşi patriarh, odinioară o speranţă reală a înnoirii bisericii ortodoxe, premiază mărinimos şi părinteşte medici care invocă obiecţiunea de conştiinţă pentru a bloca de facto accesul femeilor la aceste servicii medicale pe care legea le permite. La Verona, primarul a decis că întreg oraşul pe care îl păstoreşte trebuie să îşi exercite această obligaţie de conştiinţă şi să limiteze drastic accesul la avort. Obiecţiunea de conştiinţă a “oraşului” a fost votată democratic, Verona devine primul oraş italian care „sărbătoreşte viaţa”. Un fel de gradină miniaturală a Maicii Domnului, exact ceea ce România e împiedecată să fie de belicoşi homosexuali şi femei netrebnice. Acesta o fi fost motivul pentru care World Congress of Families (WCF), patronul spiritual al implantului său românesc Coaliţia pentru Familie şi Platforma „Împreună”,  s-a decis să îşi ţină aici adunarea-i anuală, cu aceleaşi strigături devenite ritualice în comunicarea BOR: Familia naturală (fostă tradiţională) trebuie salvată, Gata cu toleranţa, Avortul ucide şi este echivalentul decimării neamului (un alt Holocaust).

Sputnik în ediţia sa românească anunţa că însuşi preşedintele pro-rus Igor Dodon al Republicii Moldova va participa, după ce în septembrie anul trecut găzduise acelaşi eveniment al fundamentaliştilor religioşi din toate ţările uniţi-vă fără deosebire de sex, rasă, vârsta ori religie. Dumnealui nu a descins însă prezidenţial la Verona, trimiţând un simplu mesaj de salut şi prietenească încurajare. A venit însă, desigur, patronul italian, viceprim-ministrul homofob şi rasist Matteo Salvini, cel care voia să scape Italia de neamul infracţional românesc. Una dintre vedetele manifestării fu Babette Francis, o pseudo-cercetătoare din Australia pentru care avortul este indubitabil una dintre cauzele cancerului mamar. Un altul, antreprenorul creştin rus Alexei Komov, este conectorul dintre Kremlin, WCF şi varii organizaţii de tip fascist din întreaga Europă. I se datorează pregătirea primei vizite ce a avut loc între Salvini şi Putin în anul 2014. De atunci politicianul italian a solicita reperat şi vehement ridicarea sancţiunilor impuse Rusiei de către Uniunea Europeană. Coincidenţă desigur,  după cum tot o coincidenţă este implicarea oligarhului ortodox Malofeev în treburile WCF, acesta fiind unul dintre cei sancţionaţi de UE şi SUA pentru finanţarea acţiunilor separatiste în Ucraina şi anexarea Crimeii din anul 2014.

Buna vestire există şi ne vine tot din Italia. Verona la finele acestei săptămâni este împânzită de zeci de mii de protestatari care nu doresc folosirea contra naturii a libertăţii religioase pentru a restricţiona drepturi şi libertăţi fundamentale. Ca şi românii care au sancţionat politicienii utilizând în deşert retorica familială în scop electoralist, gregar-populist şi naţionalist, protestatarii denunţă încercările de decuplare a Italiei de la valorile europene şi înţeleg să taie pohta celor care în scopuri pur politicianiste vor să scape de interferenţa Uniunii Europene în “treburile noastre interne”.  Mai mult de 600 de profesori, cercetători şi membri de staff ai Universităţii din Verona au semnat o scrisoare publică îndreptată împotriva manipulărilor WCF de a prezenta opinii radical-religioase drept evidenţe ştiinţifice, inclusiv aceea că avortul este cauză a declinului demografic. Rectorul Universităţii a respins folosirea spaţiului educaţional pentru evenimentele WCF, trimiţând la propriul mandat umanist fondator de respingere a ideologiei violenţei, discriminărilor şi intoleranţei.

Preşedintele Parlamentului European şi-a anulat participarea la Congres, amintindu-şi că este reprezentant al tuturor cetăţenilor Uniunii Europene. Decizia lui a provocat nemulţumirea şi protestul fluierat al ideologilor WCF şi organizaţiilor satelit. La Chişinău, preşedintele Dodon are convingeri comunist-ortodoxe care îl împiedică să fie preşedintele tuturor moldovenilor.  La Bucureşti, pe Dealul Patriarhiei, suntem în plină abstinenţă în forma postului de limbaj care sa sancţioneze violenţa împotriva copiilor (născuţi). Un preot profesor de religie de prin Botoşani îşi duce pe mai departe greaua responsabilitate pedagogică după ce este acuzat că a provocat o oarece comoţie cerebrală unui copil.