Bornele guvernării, reflectate prin PNRR. Ce obiective are Cabinetul Cîţu

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Premierul Florin Cîţi şi cei doi vicepremieri. FOTO Guvernul României
Premierul Florin Cîţi şi cei doi vicepremieri. FOTO Guvernul României

Reforma sistemului bugetar şi a sistemului de pensii, sute de kilometri de autostradă făcuţi la timp şi eficientizarea companiilor de stat sunt printre obiectivele asumate de Guvern în faţa Comisiei Europene prin PNRR.

Guvernul a publicat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), un document de peste 1.200 de pagini care a fost ţinut la sertar până în momentul trimiterii sale la Bruxelles, la Comisia Europeană, pentru a fi evaluat.   

Cabinetul îşi asumă o reformare a salarizării sistemului bugetar şi o transformare a modului cum are loc selecţia funcţionarilor publici. Astfel, pentru a deveni funcţionar public, va fi dat un examen unde evaluarea va fi la standarde similare celor din Comisia Europeană, ceea ce ar trebui să pună punct selecţiei de multe ori bazată pe subiectivism. Varianta-pilot a concursurilor va fi gata în 2022, iar începerea efectivă ar trebui să fie din 2023, a precizat ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Cristian Ghinea. 

Prin PNRR, Guvernul Cîţu vine cu promisiunea reformării companiilor de stat, inclusiv prin reducerea numărului de persoane din consiliile de administraţie, unde de multe ori sunt şi câte şapte sau nouă oameni, deşi ar putea funcţiona şi cu o conducere de doar cinci sau mai puţine persoane. Astfel, va fi încercată depolitizarea companiilor de stat, permiterea interimatelor la conducerea acestora doar „în situaţii excepţionale”, dar şi un grup de supraveghere la nivel de SGG a consiliilor de administraţie şi de supraveghere.  

Reforma sistemului de pensii ar urma să fie gata până în 2023. „Legea va conţine o nouă formulă de indexare care să asigure sustenabilitate fiscală, continuarea vieţii active, opţional, în acord cu evoluţia speranţei de viaţă. În acelaşi timp se va realiza o digitalizare a dosarelor de pensie şi recalculare pensiilor, proces care se va încheia până în trimestrul 4 din 2022”, se arată în documentul final, care nu dă însă alte detalii tehnice. Din cele 682 de milioane de euro pentru acest capitol, o parte merg şi pentru reforma sistemului fiscal, prin adoptarea unor măsuri care să crească veniturile la buget, dar şi prin „optimizarea cheltuielilor”, adică pregătirea unei bugetări multi-anuale.

Domeniul Sănătăţii va primi 2,4 miliarde de euro, o parte din bani fiind direcţionaţi pentru extinderea şi renovarea a 30 de spitale, dotarea a 3.000 de cabinete de medici de familie, precum şi dotarea a zece secţii de terapie intensivă pentru nou-născuţi, fiind aici incluse şi ambulanţele de transport pentru nou-născuţi în cazul în care va fi nevoie de trimiterea lor către centrele regionale.

Bani doar pentru porţiuni de autostrăzi

În ceea ce priveşte infrastructura rutieră, 434 de kilometri de autostradă este obiectivul pe care şi-l propune Cabinetul Cîţu pentru PNRR. Cea mai mare parte va fi reprezentată de sectoarele Ploieşti – Paşcani (cu trecere pe lângă Buzău şi Focşani) şi Paşcani – Târgu-Mureş. Nu vor fi folosiţi bani din PNRR, ci fonduri structurale şi de coeziune, pentru Paşcani – Siret, Sibiu – Piteşti şi Piteşti – Craiova. Pe lângă infrastructura rutieră, Guvernul urmăreşte şi modernizarea a 311 kilometri de cale ferată.

1,8 miliarde merg şi la Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, bani care vor merge în trei direcţii: digitalizarea instituţiilor de stat, îmbunătăţirea securităţii cibernetice şi îmbunătăţirea reţelelor în zonele cu semnal slab.

De altfel, tot pentru comunităţile considerate defavorizate, în special din mediul rural, prin PNRR ar urma să fie construite reţele de apă curentă, obiectivul fiind atingerea ţintei de 1.630 de kilometri de astfel de reţele în localităţile cu peste 2.000 de locuitori. Mai mult, vor fi construiţi circa 2.000 de kilometri de reţele de canalizare în localităţile cu mai mult de 2.000 de locuitori, iar 470 de kilometri în localităţile care au mai puţin de 2.000 de locuitori.

Un obiectiv îndrăzneţ, după cum au recunoscut şi liderii Guvernului, e şi plantarea a 45.000 de hectare de pădure în următorii ani, 25.000 de hectare fiind ţinta până la finalul lui 2023, când va fi şi o verificare privind acest lucru. Dacă obiectivul nu este îndeplinit, riscul e să fie oprită primirea de bani.  

Controversa de la Energie

La capitolul Energie au apărut primele mari controverse. Acest capitol prevede două proiecte-pilot care să demonstreze fezabilitatea economică şi tehnică a hidrogenului, ambele urmând să fie derulate cu compania românească privată GSP Power, controlată de omul de afaceri Gabriel Comănescu, unul în Constanţa, iar celălalt în Mehedinţi, judeţul din care provine ministrul Energiei.

Valoarea proiectelor se ridică la 585 de milioane de euro, iar în document nu a fost nicio menţiune despre licitaţie sau procedura de selecţie a firmei GSP Power. „Nu ştiu să vă spun cum a fost selectată. E un proiect propus de Ministerul Energiei”, a declarat ministrul Ghinea, în conferinţa de presă în care era prezentat PNRR-ul. Demersul Guvernului a fost taxat de PSD. Eurodeputatul social-democrat Victor Negrescu a subliniat că s-a ajuns exact în situaţia despre care partidul său a atras atenţia, adică „proiectele cu dedicaţie”, ceea ce arată de ce echipa Cîţu nu a vrut să prezinte întregul plan în Parlament sau în discuţiile interpartinice de la Palatul Victoria.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite