Boc a cerut CCR să constate că blocajul instituţional poate fi înlăturat doar prin asumarea răspunderii

Emil Boc şi Daniel Funeriu

Primul ministru  Emil Boc a transmis luni Curţii Constituţionale a României cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Executiv şi Parlament, conflict generat de refuzul Parlamentului de a permite prezentarea şi dezbaterea moţiunii de cenzură depuse ca urmare a angajării răspunderii pe Legea Educaţiei.

Boc solicită preşedintelui şi judecătorilor Curţii Constituţionale să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern, pe de o parte, şi Parlamentul României, alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat, pe de altă parte, şi să constate că blocajul instituţional cu privire la prezentarea şi dezbaterea moţiunii de cenzură poate fi înlăturat numai prin continuarea procedurii parlamentare de angajare a răspunderii guvernamentale asupra proiectului Legii Educaţiei Naţionale.

Potrivit scrisorii, angajarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului reprezintă un gest politic prin care acesta îşi pune la dispoziţie mandatul şi că, deşi preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a înţeles să dispună de prerogativa prevăzută de art. 146 lit. e) din Constituţie şi să sesizeze Curtea Constituţională, în data de 19 octombrie 2010, cu soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlament şi Guvern, Legislativul nu a considerat că prin angajare s-ar aduce atingere competenţei sale de unică autoritate legiuitoare şi, în consecinţă, a parcurs calendarul adoptat pentru desfăşurarea acestei proceduri.

Premierul atenţionează însă că deşi regulamentul Parlamentului prevede în mod imperativ că moţiunea de cenzură se prezintă în cel mult 5 zile de la data depunerii, acest termen a fost cu mult depăşit.

"Prezentarea, dezbaterea şi votul asupra moţiunii de cenzură reprezintă dreptul Guvernului de a verifica dacă se mai bucură de încrederea acordată de Parlament. De cealaltă parte, prezentarea şi dezbaterea moţiunii de cenzură ţin de funcţia de control parlamentar. În acest context apare ca lipsit de suport legal refuzul de a permite prezentarea moţiunii de cenzurii şi, ulterior, dezbaterea şi votarea acesteia. De altfel, odată angajată răspunderea Guvernului în faţa Parlamentului, ea nu mai poate fi stopată, procedura necesitând a fi parcursă în toate etapele sale. Altfel, ar însemna ca ori de câte ori Guvernul, după angajarea răspunderii, ar avea indicii că există riscul să treacă moţiunea, să-şi poată retrage angajarea răspunderii si să ceară stoparea procedurilor", afirmă premierul.

În opinia şefului Guvernului, refuzul Parlamentului de a trece la etapa următoare a acestei proceduri este unul lipsit de justificare constituţională, fiind de natură a da naştere, prin refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligaţia sa (dezbaterea moţiunii de cenzură înregistrate), la veritabilul conflict juridic între cele două autorităţi, respectiv Guvern şi Parlament.

Preşedintele executiv al UDMR, Kelemen Hunor, ministru al Culturii, a afirmat luni că în Coaliţie s-a decis că procedura de asumare a răspunderii pe Legea Educaţiei Naţionale va continua. Vezi aici detalii.

Totodată, liderul PDL Gheorghe Flutur a anunţat că în cadrul Coaliţiei s-a decis mandatarea Guvernului pentru a cere din partea CCR o precizare clară cu privire la procedura angajării răspunderii pe Legea Educaţiei.

În 3 noiembrie, Curtea Constituţională a decis că angajarea răspunderii Guvernului pe Legea Educaţiei este neconstituţională, deoarece Guvernul şi-a asumat raspunderea pe o lege care era deja în dezbatere parlamentară. În motivarea Curţii se arată că angajarea răspunderii Executivului pe Legea Educaţiei a declanşat un conflict juridic între Guvern şi Parlament. Vezi aici motivarea.