Alegeri parlamentare 2020. Ce socoteală îşi fac partidele înainte de scrutin

Alegeri parlamentare 2020. Ce socoteală îşi fac partidele înainte de scrutin

Marcel Ciolacu şi Ludovic Orban se luptă pentru funcţia de prim-ministru  Foto: Mediafax

La alegerile parlamentare 2020, PNL speră ca diferenţa faţă de USR PLUS să fie cât mai mare, astfel încât să cedeze cât mai puţine ministere. Evident, Dan Barna şi Dacian Cioloş gândesc pe dos. PSD are o singură miză: să nu intre ProRomânia în Parlament, în timp ce PMP îşi joacă viitorul politic. Avem deja o certitudine: UDMR va fi în Legislativ, poate chiar din nou la putere

Ştiri pe aceeaşi temă

PNL speră să termine pe primul loc alegerile parlamentare, astfel încât preşedintele Klaus Iohannis să fie acoperit constituţional când îl va desemna premier tot pe Ludovic Orban. Cutuma politică spune că partidul care a câştigat scrutinul, chiar dacă nu a reuşit să depăşească singur 50%, are prima şansă pentru a forma guvernul. Niciodată un partid nu a reuşit să strângă singur, fără o alianţă, o majoritate în Parlament, cel mai aproape fiind PSD în urmă cu patru ani, când a obţinut peste 45%. Liberalii ţintesc un scor de peste 30% la alegerile de duminică, un prag psihologic în special pentru Ludovic Orban. PNL a căzut câteva procente în sondaje după ce Guvernul a închis pieţele, o măsură care va fi ridicată vineri, cu două zile înainte de scrutin, tocmai pentru a mai domoli ostilitatea din societate. În cazul în care PNL câştigă alegerile, dar ia sub 30%, atunci Ludovic Orban nu mai e sigur că va continua la Palatul Victoria, în ciuda relaţiei apropiate pe care o are cu preşedintele Klaus Iohannis. Apoi, liderii PNL speră că distanţa faţă de USR PLUS va fi de cel puţin 10 procente, astfel încât să păstreze o felie cât mai mare din tortul guvernării. Totuşi, liberalii s-au resemnat: sunt conştienţi că nu pot guverna fără USR PLUS în următorii patru ani.

PSD se îndreaptă spre opoziţie după 7 ani în care au avut majoritate în Parlament. Chiar dacă va câştiga alegerile cu un scor de 30%, va fi imposibil pentru PSD să strângă o majoritate parlamentară. Nici dacă se aliază cu ProRomânia şi cu UDMR, social-democraţii nu ajung la 50%. Prin urmare, Marcel Ciolacu are două mize: 1. să ducă partidul la peste 25%, pentru a fi sigur că nimeni nu-i va contesta poziţia de preşedinte; 2. să vadă ProRomânia sub pragul electoral, astfel încât să evite o confruntare de patru ani cu Victor Ponta pentru titlul informal de lider al opoziţiei. Teoretic, PSD ar putea ajunge la guvernare doar printr-o alianţă cu PNL sau cu Alianţa USR PLUS, ambele variante fiind excluse de partidele de dreapta. Totuşi, în cazul în care PSD va câştiga scrutinul, va forţa impunerea unui prim-ministru, deşi preşedintele Klaus Iohannis a anunţat deja că nu va mai oferi PSD o nouă şansă de guvernare în mandatul său.

Alianţa USR PLUS are ca principal obiectiv reducerea decalajului faţă de PNL. Un scor cât mai apropiat de liberali i-ar face parteneri egali pe Dan Barna, Dacian Cioloş şi Ludovic Orban, prin urmare şi ministerele ar fi împărţite aproape paritar. În cazul în care, printr-o mobilizare foarte mare la urne, USR PLUS va termina pe primul loc competiţia electorală, Dacian Cioloş ar avea prima şansă pentru fotoliul de premier. Pe de altă parte, unele sondaje dau Alianţa sub 20%, un rezultat prin care USR PLUS ar mai primi doar firmiturile care cad de la masa liberalilor.

PMP are ca obiectiv confirmarea statutului de ”cel mai mare partid mic”, concluzia lui Traian Băsescu după alegerile locale, acolo unde PMP a obţinut peste 6%. Totuşi, la parlamentare, partidul se zbate la limita pragului electoral. Eugen Tomac şi ceilalţi lideri PMP se bazează pe fidelitatea electoratului ”băsist”, care se mobilizează exempolar în ziua alegerilor. Dacă va obşine peste 5%, PMP va fi la guvernare alături de Ludovic Orban, premierul pe care l-a susţinut în ultimul an în Parlament. Dacă nu trece pragul, PMP se va topi în PNL.

ProRomânia e într-o situţia identică cu PMP, numai că ratarea pragului electoral l-ar scoate pe Victor Ponta din politică în plină tinereţe, spre deosebire de Traian Băsescu, pensionar în Parlamentul European. De cealaltă parte, dacă va reuşi să-şi tracteze partidul în Parlament, fostul premier are cale deschisă spre o candidatură la alegerile prezidenţiale în 2024 pe culoarul stângii. Miza lui Victor Ponta e să rupă cât mai mult din electoratul PSD, şi la alegerile de duminică, şi în următorii patru ani.

UDMR nu are neapărat emoţia pragului electoral. În cazul în care nu obţine 5% la nivel naţional, partidul condus de Kelemen Hunor e obligat să scoată cel puţin 20% în patru judeţe ale ţării (prag alternativ), o simplă formalitate, în condiţiile în care Harghita, Covasna, Mureş şi Satu Mare sunt dominate de comunitatea maghiară. Totuşi, ratarea pragului de 5% ar fi o premieră negativă pentru UDMR în cei 30 de ani de viaţă politică şi ar duce la schimbarea conducerii. Pragul alternativ i-ar propulsa pe maghiarii în Parlament, însă cu o zestre de doar 18-20 de aleşi. În acest moment, UDMR numără 30 de parlamentari. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările