Cătălin Predoiu, despre relaţia PNL cu Iohannis: Trebuie să ieşim din postura de vagon la remorcă. E nevoie de reformă profundă. Altfel, vom fi nişte epigoni

Ce strategie are Cătălin Predoiu pentru a câştiga şefia PNL 

Deputatul liberal Cătălin Predoiu a vorbit, la Adevărul Live, despre lupta pentru şefia PNL, un partid împărţit în „bisericuţe“, „tabere“ şi „cooperative“, dar care se vrea a fi vocea Opoziţiei. Candidatura pentru preşedinţia PNL este ultima şansă pentru Cătălin Predoiu de a se impune ca lider pe scena politică? Cum gestionează jocurile de culise? Cât de mult ar trebui să se implice Klaus Iohannis în competiţia internă a PNL?

Ştiri pe aceeaşi temă

PNL este acum împărţit în tabere, cooperative, bisericuţe. De ce aţi vrea să fiţi preşedintele unui asemenea partid?

Tocmai pentru a ordona haosul. Un lucru e cert. Nu doar PNL, ci toate partidele, cele tradiţionale, au nevoie de reformă. Lumea s-a schimbat foarte mult în ultimii 10-15 ani. S-au schimbat relaţiile de muncă, modul de comunicare, relaţiile de afaceri, sub impactul acestor tehnologii. Partidele nu mai corespund acestor noi realităţi. Asta se vede dramatic, dacă ne uităm la Brexit. La fel e situaţia şi în România. Toate partidele din România au nevoie de modernizare şi reformă. Partidele nu-şi mai îndeplinesc scopul social. 

Partidele din România sunt structuri create după 1989, unele s-au mai reformat, altele nu. Dacă vrem ca partidele să nu fie structuri rigide, oarecum controlate, vom vedea că va continua fenomentul de respingere al partidelor politice. 

Şi PNL suferă de aceleaşi pricini. Are nevoie de o reformă profundă, de modernizare. Altminteri, vom fi cu toţii nişte epigoni şi vom trăi din vremuri mai apropiate sau mai îndepărtate. 

Folosiţi cuvinte mari: integritate, reformă, eficienţă. Vă faceţi că nu vedeţi că în partid expresia zilei e „lupta de culise”?

Nu mă fac că nu văd. Sunt activităţi ale membrilor de partid, încercări de a pune oameni fideli în anumite funcţii. Trebuie să facem o muncă internă în partid. Important e ca aceste grupuri să acţioneze potrivit statului, să fie o normă uniformă privind procedura de alegeri la nivel local, şi alegerea delegaţilor. Concret, am adoptat o normă de reprezentare în BPN. Această normă să fie aplicată în toate filialele. 

Despre ce normă vorbiţi?

Să se ţină cont de rezultatele alegerilor locale şi parlamentare. Adică în funcţie de rezultate. 50% procent pe alegerile locale, 50% la alegerile parlamentare, ponderat cu numărul de voturi. Nu trebuie calculat doar după procentaj, ci şi după numărul de voturi. Eu vreau acum o conducere fermă. Atât domnul Buşoi, cât şi doamna Turcan trebuie să asigure o conducere fermă, să ţină partidul în mână. 

Vi se pare că nu au asigurat o conducere fermă? Vă referiţi cumva şi la posibile candidaturi ale lui Turcan sau Buşoi? 

Eu mă refer la viitor. Eu am spus: cu câţi mai mulţi candidaţi în joc, cu atât mai bine. Eu văd competiţia drept o mare dezbatere. M-aş bucura să avem o competiţie de idei , dar am văzut doar ideea de mai multă democraţie internă şi parteneriatul cu preşedintele Iohannis. Ori, trebuie mai multe idei. De exemplu: oameni profesionişti în partid şi politică. Aplicarea de programe sectoriale, un alt exemplu. Dacă ne limităm să ne luptăm pe o structură şi atât, care acum e anchilozată, nu am făcut nimic. Ajungem epigoni ai Brătienilor, or eu nu vreau să fiu un epigon al Brătienilor. 

Cum vă raportaţi la ideea de parteneriat cu preşedintele Iohannis?

Cred că trebuie să ieşim din postura în care stăm ca un vagon la remorcă. PNL trebuie să rămână alături de Klaus Iohannis pentru că nu văd la ora aceasta în societate un vector care să garanteze, altul decât Iohannis, dezvoltare democratică. Dar PNL trebuie să-şi croiască destinul său politic şi istoric. Nu preşedintele face autostrăzi, nu preşedintele construieşte şcoli şi spitale. E nevoie ca în urma preşedintelui să vină această formă reîmprospătată, puternică. Cred că trebuie să tractăm noi păţi din societate. Noi să dăm forţă, curaj. 

Unii colegi o să spună că tocmai i-aţi transmis preşedintelui să nu se amestece în alegeri. 

Nu cred că preşedintele se coboară la acest nivel al partidului. Preşedintele are o arie mult mai largă la nivelul societăţii. Politicele sectoriale trebuie să le facem noi. Trebuie să revedem acel program de guvernare. Să trecem de la letargie şi demagogie la treabă. Alegerile la nivelul filialelor sunt la fel de importante ca cele de la centru. Există viaţă şi după 17 iunie, după Congres.Trebuie să ne apucăm de treabă cu şefii de filiale, de organizaţii locale. Ce facem dacă ne punem doar yesmani?

Sunteţi hotărât să duceţi această luptă până la capăt?

În politică nu există capăt. 

Aţi mai făcut acest gest, de a vă retrage, când a fost vorba de Klaus Iohannis.

E prima oară când candidez pentru şefia partidului. După ce am făcut fuziunea ne-am pus problema: cu cine mergem la prezidenţiale. Acum  nu e o candidatură individuală. Am intrat după ce m-am consultat cu colegi. Factorul declanşator a fost ceea ce mi-au zis colegii: e datoria ta să-ţi asumi candidatura. Eu nu fac calcule acum. Intru ca să câştig. 

E această candidatură un soi de revanşă pentru eşecul de la locale? 

Nu. Revanşa a venit la parlamentare. Am avut un rezultat bun atunci. Am mai povestit şi repovestit despre candidatura la Bucureşti. Eu am considerat că fac un gest de onoare să-mi asum candidatura pentru cetăţeni şi partid. 

În campania internă unii v-ar putea spune că aţi luat 11%. Ce le răspundeţi?

A luat cineva de la Bucureşti mai mult? Ceea ce important acum e să vedem cum facem să nu mai punem candidatul cu două săptămâni înainte. Trebuie să ne pregătim de pe acum cu viitorul candidat. Avem nevoie de un candidat ales cu cel puţin doi ani înainte, susţinut. 

Dacă pierdeţi Congresul, are loc sfârşitul politic al dumneavoastră?

Câştigătorul nu ia tot, deşi îmi place şi mie melodia de la Abba. Statutul spune că toate moţiunile vor fi reprezentate în noua structură. Trebuie să facem un Congres corect. Nu cred că trebuie să vorbim doar de învingător. Cred că trebuie să vorbim de un coleg care vor lua mai multe voturi, iar ceilalţi vor lua mai puţine voturi. 

Dacă pierdeţi, plecaţi din partid?

Ce să fac? Nu! Cum să fac asta. Sigur, va depinde mult şi de organizaţii. Trebuie să avem o forţă generatoare de idei.

Se zvoneşte că în lupta va intra şi Cristian Buşoi, iar finala va fi între Cristian Buşoi şi Ludovic Orban.

Sunt şi alte nume vehiculate. Să intre. Eu nu aş spune că e o luptă, e o competiţie. Le transmit votanţilor: aveţi grijă la ce se propune şi ce spun candidaţii! Ştiu că fiecare îşi îndeamnă colegii de filială să fac aşa sau altcumva, dar fiecare membru de partid are responsabilitatea votului. Fiecare coleg e util. Pe toţi cei numiţi de dumneavoastră îi preţuiesc. Oricum, noi vom fi o echipă. Nimeni nu mai poate reuşi singur.  

Vă gândiţi să faceţi tandem cu cineva, să aveţi un secretar general?

Nu trag sfori în acest moment. Îmi chinui gândurile să-mi întregesc viziunea despre viitorul PNL. 

Nu v-am auzit spunând nimic de Cioloş. Intră în PNL sau nu?

Dumnealui nu e membru al PNL. Asta nu înseamnă că nu-i apreciez talentele administrative. E un om de calitate şi de care spaţiul public are nevoie. De aici mai departe, depinde de Cioloş. 

L-aţi vedea liderul PNL? 

Acum, imediat, nu cred. Deşi are o experienţă superioară multor lideri PNL, experienţa politică e la început. Ai nevoie de timp, de înţelepciune. Sper să înţeleagă şi dânsul.

Aţi lucrat la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală şi vi le-aţi asumat. Ce aţi schimba acum?

Codurile şi le-au asumat foarte mulţi. Ceea ce eu mi-am asumat în plus a fost un efort complicat de a promova adoptarea lor. Era o cerinţă a sistemului judiciar. Erau nişte legi foarte vechi, era şi MCV. Acum, deciziile CCR trebuie introduse în lege. 

Aveţi ceva să vă reproşaţi?

Ştiţi ce nu am făcut atunci? Nu am comunicat deloc. Dintr-o evaluare politică am zis că nu e corect să ies în faţă. Cred că trebuiau mai bine explicate instrumentele. Trebuia să spun că aceste instrumente complicate trebuie evaluate periodic. Trebuie să spun că nu e lucrare finită, că trebuie permanent şlefuit, modificat. Ce nu am spus: odată cu deciziile CCR nu am spus că unele modificări trebuie făcute din cauza unor schimbări de concepţie. Acum, e o altă concepţie. În final, aş vrea să mai demontez un mit. Printre altele spun că problema vine de la mine. Eu am arătat. Sunt 40 de articole, nu 45, 150 de articole. 35 sunt făcute în Parlament, iar cinci sunt făcute în proiect al ministerului. Trebuie să vorbim în cunoştinţă de cauză, cu calm, nu să politizăm. Am înţeles că ministrul Toader va trimite un proiect în Parlament. 

 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările