VIDEO Primele interviuri pentru conducerea Parchetului General, DNA şi DIICOT. Care este componenţa comisiei

VIDEO Primele interviuri pentru conducerea Parchetului General, DNA şi DIICOT. Care este componenţa comisiei

Catalin Predoiu este preşedintele comisiei de selecţie FOTO Mediafax

Candidaţii pentru şefia marilor parchete - Parchetul General, DNA şi DIICOT, care funcţionează cu interimari - susţin începând de astăzi interviurile din cadrul concursului, iar ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, ar urma să anunţe propunerile sale în 21 ianuarie.

 
UPDATE După o pauză de două ore interviurile au fost reluate. 

Procurorul Gabriela Scutea, candidat la şefia Parchetului General, a declarat că până la eventuale măsuri legislative de încetarea a activităţii Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), această structură „trebuie să asigure dreptul la acces la justiţie şi toate drepturile procedurale ale cetăţenilor".

„Mă interesează aspectul că în cadrul Ministerului Public, din punct de vedere al organizării şi resurselor, avem o problemă oarecum controversată, problema este controversată, este aceea a constituirii Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie în cursul anului 2018, operaţionalizarea sa, precum şi funcţionarea în baza dispoziţiilor tranzitorii, pentru că aţi observat la ultima selecţie organizată de CSM s-a înscris un număr foarte, foarte redus de candidaţi. Dacă nu greşesc, s-au înscris doi şi au fost scoase la concurs şapte posturi. Am luat cunoştinţă de memorandumul Guvernului în ceea ce priveşte intenţia de propunere a desfiinţării acestei structuri. Personal, nu contează că sunt alături sau aş avea opinii împotriva acestei desfiinţării, însă, ca manager, trebuie să subliniez un lucru: până la eventuale măsuri legislative de încetarea a activităţii, funcţionarea SIIJ trebuie să asigure dreptul la acces la justiţie şi toate drepturile procedurale ale cetăţenilor", a afirmat Gabriela Scutea la interviul susţinut pentru postul de şef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, desfăşurat la Ministerul Justiţiei.

Întrebată de membrii comisiei care crede că este motivul pentru care s-au înscris puţine persoane la concursul de selecţie pentru funcţii de execuţie în cadrul SIIJ, Scutea a răspuns: "(...) E adevărat că acei procurori (...) au foarte multe dosare - aşa s-a făcut competenţa, nu am ce să comentez, dar o posibilă cauză - şi care mă preocupă - este aceea că sunt pe o plajă extraordinar de largă de infracţiuni: de la abuzurile în serviciu pe care le reclamă justiţiabilii nemulţumiţi de activitate. La SIIJ, aşadar, trebuie văzut care sunt dosarele venite de la DNA sau DIICOT, unde prin abstract se înţelege că e o gravitate mare a faptelor şi cât se lucrează în ele. Sunt conştientă de prevederea legală că procurorul ierarhic superior în sensul legii pentru SIIJ este doar procurorul şef al acestei secţii, dar ea este numai o secţie şi soluţia legislativă mie mi se pare oricum improprie, să dai unui şef de secţie competenţă să emită ordin pentru detaşarea unei persoane. Detaşarea, până la urmă, antrenează capacitatea de persoană juridică a unei instituţii. Or, persoana juridică e reprezentată numai de Ministerul Public şi, eventual, de MAI, cel care dă detaşarea. Salarizarea celui detaşat în SIIJ va fi făcută tot de Ministerul Public.

UPDATE La rândul ei, Laura Oprean, prim-adjunctul procurorului general a afirmat că la nivelul Ministerului Public trebuie să existe „o cultură instituţională a integrităţii".

„Promovarea unor standarde înalte de profesionalism şi integritate în Ministerul Public se înscrie în cadrul obiectivelor stabilite prin Strategia naţională de integritate, dezvoltată în cadrul celor trei valori fundamentale - transparenţă, integritate şi responsabilitate. Ministerul Public trebuie să aibă o cultură instituţională a integrităţii şi a respectului drepturilor fundamentale ale omului", a spus Oprean, în cadrul interviului susţinut la Ministerul Justiţiei.

Ea consideră că, pentru consolidarea capacităţii Ministerului Public de a aduce la îndeplinire în mod eficient atribuţiile, se impune perfecţionarea legislaţiei penale şi procesual-penale, dar şi o reproiectare a structurii organizatorice şi o reconfigurare a competenţelor.

„Printre măsuri, consider că ar fi necesară adecvarea schemelor de personal, o regândire a competenţelor direcţiilor specializate (DNA şi DIICOT - n.r.), care trebuie să se concentreze pe misiunea pentru care au fost înfiinţate, combaterea corupţiei la nivel înalt, combaterea infracţionalităţii de crimă organizată, terorism. Este necesară şi o definire mai clară a competenţelor şi păstrarea în limitele acestora", a precizat prim-adjunctul procurorului general.

În opinia sa, se impune şi o înăsprire a sancţiunilor pentru infracţiunile împotriva mediului înconjurător.

„În ultimii ani, între domeniile prioritare ale Ministerului Public, în acord cu interesul manifestat şi la nivel european şi internaţional, s-au inclus şi infracţiunile de mediu şi contra fondului forestier. S-a creat o reţea de procurori specializaţi, astfel încât, prin metodologii adecvate, să se eficientizeze activitatea de combatere şi în acest domeniu. Apreciem că se impun şi în acest domeniu modificări ale legislaţiei (...) şi o înăsprire a regimului sancţionator", a precizat Laura Oprean.

UPDATE Ionel Corbu, prim-procuror la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti şi candidat la şefia Parchetului General, a declarat, marţi, că rata achitărilor în dosarele pe care le-a finalizat prin rechizitoriu a fost `zero".
 
"În prima jumătate a carierei mele în acest domeniu, am desfăşurat activităţi specifice funcţiei de procuror pe palierul de execuţie, iar în a doua jumătate, am îndeplinit atribuţiile manageriale de prim-procuror şi, respectiv, prim-procuror adjunct. Fără falsă modestie pot spune că în această perioadă am căutat în mod constant modalităţile cele mai adecvate pentru autoperfecţionare şi desăvârşirea mea ca magistrat, împărtăşind atât din experienţa colegilor mai vechi, dar şi pe baza studiului individual, participând la numeroase forme de pregătire profesională descentralizată, inclusiv în domeniul managementului public, motivaţia mea având o puternică conotaţie intrinsecă. Acest fapt este dovedit de volumul cauzelor penale instrumentate atât în perioada cât am activat ca procuror de execuţie, dar şi în intervalul de timp în care am îndeplinit atribuţii manageriale, şi pot spune fără să greşesc că rata achitărilor în numeroasele dosare pe care le-am finalizat prin rechizitoriu a fost zero", a afirmat Ionel Corbu, la interviul susţinut pentru numirea şefului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, desfăşurat la Ministerul Justiţiei.
 
El şi-a manifestat deschiderea pentru dezvoltarea cooperării cu Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană în ceea ce priveşte combaterea fenomenului infracţional.
 
"În eventualitatea numirii mele în funcţia pentru care astăzi candidez, îmi manifest deschiderea şi intenţia dezvoltării cooperării cu partenerii noştri strategici din SUA şi din Uniunea Europeană atât în ceea ce priveşte combaterea fenomenului infracţional, inclusiv combaterea infracţiunilor la regimul dreptului de proprietate intelectuală, dar şi în domeniul recuperării produselor infracţiunii şi a prejudiciilor create de acestea, inclusiv prin transferul de expertiză şi bune practici în domeniu, pentru o reacţie fermă împotriva celor care deturnează banii publici şi îi scot din ţară prin diverse tehnici fiscale şi juridice, inclusiv în jurisdicţiile offshore. De asemenea, voi încuraja cu toată energia manifestarea de către procurori a fermităţii în combaterea fenomenului infracţional şi voi fi receptiv şi voi susţine orice iniţiativă menită să aibă un impact pozitiv în ceea ce priveşte recâştigarea încrederii cetăţeanului în justiţie", a precizat Corbu.
 
Ce îşi propune Florin Căşuneanu
 
Procurorul Florin-Daniel Căşuneanu, candidat şi el la şefia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a susţinut în timpul interviului la Ministerul Justiţiei, că îşi propune consolidarea rolului şi imaginii Ministerului Public.
 
"Am stabilit un scop al mandatului de procuror-şef (...), pe care l-am împărţit în patru direcţii de acţiune, în patru coordonate. Prima coordonată, cea mai importantă (...), se referă la eficientizarea activităţii Ministerului Public. A doua coordonată constă în întărirea rolului de îndrumare şi control al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (...). A treia - îmbunătăţirea activităţilor de comunicare şi colaborare instituţională (...) pe două planuri, comunicarea internă şi comunicarea cu factori externi. Şi a patra, ca o consecinţă a primelor trei axe, consolidarea rolului şi imaginii procurorului, consolidarea rolului şi imaginii Ministerului Public", a declarat Căşuneanu.
 
Patru dintre cei opt candidaţi care au îndeplinit condiţiile de participare la selecţia pentru numirea procurorului-şef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie susţin, marţi, interviurile la Ministerul Justiţiei. Este vorba despre Ionel Corbu, Florin-Daniel Căşuneanu, Gabriela Scutea şi Laura Oprean.
 
Predoiu E importantă capacitatea de a conduce un sistem
 
„Ceea ce este important este adecvarea la funcţie, dincolo de stăpânirea legilor, a tehnicilor profesionale, e importantă capacitatea de a conduce un sistem, forţa, echilibrul, viziunea de ansamblu. Sunt lucruri pe care le vom lua în considerare", a declarat Predoiu înainte să se dea startul interviurilor.
 
El a adăugat că procedura de selecţie este una transparentă, ce urmăreşte realizarea unei selecţii obiective.
 
"Este o procedură transparentă, facem mai mult decât ne cere legea, dar am optat pentru această manieră de desfăşurare a interviurilor pentru a da încredere că încercăm să evaluăm toate faţetele profesionalismului, capacităţii de a conduce sisteme publice ale candidaţilor, cooptând în comisia de interviu mai mulţi specialişti care să vină cu întrebări din diverse unghiuri de abordare, în funcţie de profesiile lor, în funcţie de specializările lor, astfel încât să pot să am o imagine cât mai completă asupra calităţilor pe care le au candidaţii, înainte de a lua decizia eventuală de propunere", a precizat ministrul Justiţiei.
 
Cine face parte din comisie
 
Membrii comisiei de interviu sunt: procurorul Remus Budăi (desemnat de secţia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii), judecatorul Ioana Bogdan (desemnată de Institutul Naţional al Magistraturii), psihologul Marius Babici (desemnat de CSM) şi prof. univ. dr. Răzvan Cătălin Dobrea (desemnat de rectorul Academia de Studii Economice).
 
În acelaşi timp, din partea Ministerului Justiţiei fac parte din comisie Lidia Barac, secretar de Stat, avocatul Ştefan Ciurescu şi ministrul Cătălin Predoiu, care este şi preşedintele comisiei, se arată într-un comunicat al Ministerului Justiţiei.
 
 
 
 
Procedura de selecţie
 
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) este numit, la fel ca procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) sau procurorul-şef al DNA, de către preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei şi cu avizul CSM, în conformitate cu Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, potrivit Agerpres.
 
Dispoziţiile legale care reglementează numirea şefilor DIICOT, PÎCCJ şi DNA sunt cuprinse în art. 54, alin. (1) din Legea nr. 303/2004, dar şi în Hotărârile CSM nr. 193 din 9 martie 2006 şi nr. 610 din 10 iulie 2012 privind numirea judecătorilor şi procurorilor în funcţii de conducere.
 
În urma selecţiei candidaţilor, conform criteriilor de organizare şi desfăşurare a selecţiei procurorilor, candidaţii pot depune cereri de înscriere la Direcţia resurse umane a Ministerului Justiţiei, conform programului stabilit de Ministerul Justiţiei.
 
Candidaţii care îndeplinesc criteriile de selecţie urmează să susţină un interviu în faţa Comisiei de interviu, formată din ministrul Justiţiei, secretari de stat ai Ministerului Justiţiei, un procuror desemnat de Secţia de procurori a CSM, un reprezentant al Institutului Naţional al Magistraturii, un specialist în management, organizare instituţională şi comunicare, un psiholog, un consilier al ministrului justiţiei, se arată pe site-ul http://www.just.ro/.
 
Rezultatele selecţiei se afişează la sediul Ministerului Justiţiei şi se publică pe pagina de internet a instituţiei.
 
Ministrul Justiţiei va înainta propunerile de candidaţi pentru aviz, la CSM. Propunerile trebuie să îndeplinească criteriul vechimii, astfel încât persoanele propuse să fi ocupat timp de zece ani funcţia de procuror sau judecător.
 
Conform Hotărârii CSM nr. 193 din 9 martie 2006, ministrul Justiţiei depune la CSM propunerile de candidatură, însoţite de mapa profesională a candidaţilor. Mapa profesională a candidaţilor trebuie să conţină o declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte că nu a făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 şi nici nu a colaborat cu acestea, precum şi o declaraţie de interese actualizată. În plus, mapa profesională trebuie însoţită şi de un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care se emite avizul, un CV al candidatului şi zece lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care şi-a desfăşurat activitatea.
 
În cadrul procedurii de emitere a avizului, CSM solicită Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) să verifice şi să comunice, în termen de 15 zile de la solicitare, dacă procurorii candidaţi au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau dacă a colaborat cu acestea.
 
În cel mult 30 de zile de la depunerea de către ministrul Justiţiei a propunerilor la CSM, acesta din urmă are obligaţia de a întocmi un referat în care se consemnează evoluţia carierei profesionale a candidaţilor, cu evidenţierea evaluărilor şi a eventualelor sancţiuni disciplinare, îndeplinirea condiţiilor de vechime, depunerea declaraţiilor şi rezultatul verificării CNSAS (art. 21 indice 1, alin. 3 din Hotărârea CSM nr. 193/2006).
 
Tot în cadrul procedurii de avizare de la CSM, candidaţii propuşi trebuie să susţină un interviu în faţa Consiliului, constând în prezentarea planului managerial, verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare şi verificarea cunoştinţelor specifice funcţiei. Membrii Consiliului pot adresa candidatului întrebări referitoare la conduita şi deontologia profesională, precum şi la alte aspecte din mapa profesională. La interviu poate participa şi un psiholog, care, prin intermediul preşedintelui de şedinţă, poate adresa întrebări candidatului. (art. 19, alin. 3-6 din Hotărârea CSM nr. 193/2006).
 
Odată emis avizul CSM, ministrul Justiţiei poate trimite propunerea de procuror general sau de procuror-şef al DNA/DIICCOT preşedintelui României. Propunerea trebuie să fie în mod obligatoriu însoţită de avizul CSM.
 
Preşedintele României poate să accepte propunerea şi să emită decretul de numire în funcţie sau poate să refuze numirea. În cazul refuzului, acesta trebuie anunţat public şi trebuie să conţină o motivare detaliată.
 
Revocarea din funcţie a procurorului general se face de către preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, care se poate sesiza din oficiu sau la cerere.
 
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) din România este unitatea de parchet de cel mai înalt grad din România, aflată în vârful ierarhiei Ministerului Public, fiind condusă de procurorul general, conform site-ului http://www.mpublic.ro/. DIICOT ŞI DNA sunt structuri specializate care funcţionează în cadrul PÎCCJ.
 
Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a fost înfiinţată în anul 2004, în scopul destructurării grupurilor infracţionale organizate, frontaliere şi transfrontaliere şi a combaterii terorismului, scrie site-ul https://www.diicot.ro/.
 
Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) este o structură de parchet specializată în combaterea corupţiei mari şi medii şi a fost creată ca un instrument necesar în descoperirea, investigarea şi aducerea în faţa instanţei a cazurilor de corupţie medie şi mare, potrivit site-ului https://www.pna.ro/. 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările