TVA şi cota unică - salvate, bugetarii - sacrificaţi

Nu cresc taxele, dar se taie drastic din fondurile de pensii, salarii şi asigurări de şomaj.Cuvântul guvernatorului BNR a fost hotărâtor în negocierile cu FMI. Autorităţile au eliminat, astfel, varianta majorării taxelor, evitând prăbuşirea economiei.

Bugetarii, pensionarii şi şomerii au fost condamnaţi la foame

Traian Băsescu: pensiile scad cu 15%, fondul de salarii cu 25%, ajutorul de şomaj cu 15%

La un an cu FMI, mai săraci şi plini de datorii

Dinu Patriciu: Excelenţă, am belit-o!

La doar câteva ore după un discurs fulminant al guvernatorului Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, în care şeful BNR a criticat la scenă deschisă prestaţia Guvernului, preşedintele ţării a anunţat, aseară, măsuri ce par incredibil de dure prin care va ajusta cheltuielile publice.

Dimineaţa, puţin după orele 11.00, Isărescu arăta, într-o conferinţă de presă, că „există o rezistenţă politică majoră în faţa necesităţii de a scădea cheltuielile publice" şi, mai mult, „în timp ce sectorul privat şi-a ajustat decalajele, statul şi-a mărit deficitele". Astfel că „o revenire pe creştere a economiei nu ar avea relevanţă câtă vreme sectorul public nu se ajustează".

Ei bine, „ajustările" invocate în Banca Naţională s-au concretizat, la scurt timp, în Palatul Cotroceni, unde chiar preşedintele Traian Băsescu a anunţat măsuri extreme. În esenţă, chiar de la 1 iunie, ar urma să scadă atât salariile bugetarilor (cu 25%), cât şi unele subvenţii „care nu sunt necesare" (cu 15%), dar mai ales pensiile şi ajutorul de şomaj - fiecare, cu câte 15%!

Tot ieri-dimineaţă, Mugur Isărescu s-a ferit sistematic să-şi exprime o părere, fie şi personală, faţă de perspectiva unei eventuale creşteri a taxelor, dar a arătat că „nu avem decât trei variante: tăierile de cheltuieli publice, inclusiv salariale, majorarea impozitelor sau... criza".

Tot în „variante" a vorbit şi preşedintele Băsescu, dar de data aceasta alegerea s-a făcut între „neîncredere", respectiv creşterea TVA şi a cotei unice de impozitare, şi „încredere", respectiv tăierea cheltuielilor publice.

Iar alegerea făcută a fost cea de „încredere", în condiţiile în care salariile bugetarilor şi cheltuielile sociale ar însuma, potrivit calculelor lui Traian Băsescu, 62% din bugetul de stat. „De unde să mai luăm pentru şcoli, spitale, armată sau poliţie?", s-a întrebat, retoric, Băsescu.

Economii de 10,2 miliarde de lei

Scăderea salariilor bugetarilor cu 25% de la 1 iunie, convenită cu FMI, va duce la reducerea cheltuielilor cu aproximativ şapte miliarde de lei (circa 1,7 miliarde de euro), potrivit datelor care reies din execuţia pentru primul trimestru, confirmate de Ministerul Finanţelor.

De asemenea, o reducere de 15% aplicată fondului de pensii va scădea cheltuielile cu 2,97 miliarde de lei (710 milioane de euro). În ceea ce priveşte asigurările de şomaj, incluzând cheltuielile totale, bugetate pe acest an la 2,944 miliarde de lei, o reducere din semestrul al doilea cu 15% ar aduce o scădere a cheltuielilor cu 220,8 milioane de lei (52,8 milioane de euro).

BNR, rol hotărâtor

Consultantul de investiţii Bogdan Baltazar este convins că guvernatorul BNR a avut un rol semnificativ în negocierile cu FMI, „torpilând" creşterea de TVA. „S-a preferat micşorarea salariilor şi a pensiilor, ceea ce va reduce presiunile pe consum şi deci pe inflaţie. M-a decepţionat faptul că preşedintele s-a declarat mulţumit de prestaţia Guvernului", ne-a declarat Bogdan Baltazar.

La rândul său, Liviu Voinea, director executiv al Grupului de Economie Aplicată, crede că BNR s-a opus „cu siguranţă" creşterii taxelor. „În privinţa soluţiei alese, nu cred că este modalitatea corectă. Prin reducerea salariilor te lipseşti şi de veniturile din taxele aferente acestora, iar cel care va restrânge consumul va da mai puţin TVA la stat.

La un calcul primar, se va face o economie de 2% din PIB în ultimele şapte luni ale acestui an din reducerea salariilor şi a pensiilor, dar nu este suficient. Noi trebuie să reducem deficitul cu 6% din PIB în doi ani, pentru a atinge ţinta UE de 3% din PIB în 2012. În plus, cei 2% economisiţi anul acesta sunt relativi, fiindcă o reducere de venituri înseamnă şi o reducere de încasări.

Soluţia era tăierea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile, însă politicul este reticent la astfel de tăieri. Iar guvernatorul tocmai asta a criticat la clasa politică. Cred că vom avea o contracţie economică de 2% în acest an, poate chiar 4% în urma acestor reduceri", conchide Liviu Voinea.

Disponibilizări masive în 2010

Peste 140.000 de angajaţi din sectorul public vor fi disponibilizaţi până la începutul anului viitor, pentru a menţine cheltuielile de personal în 2011 în limitele convenite cu FMI.

Măsuri de la 1 iunie

Salariile bugetarilor scad cu 25%

Pensiile scad cu 15%

Ajutorul de şomaj scade cu 15%

Subvenţiile se taie cu 15%

Salariul minim pe economie se reduce cu 15%, dar nu scade mai jos de 600 de lei

Punctul de pensie scade la 622,88 de lei

Ministrul Muncii, Mihai Şeitan, a confirmat că pensiile vor scădea cu 15%. El a recunoscut, de asemenea, că înainte de a asculta discursul televizat al preşedintelui Traian Băsescu habar nu avea că aceasta este soluţia convenită cu FMI:

„Nu ştiam. Au fost nişte discuţii, s-au avut în considerare mai multe variante, dar acest lucru s-a decis azi, la negocierile la care eu nu am participat", a spus Mihai Şeitan.

Ministrul a mai declarat că procedura de diminuare cu 15% a pensiilor nu se poate realiza decât prin scăderea corespunzătoare a punctului de pensie. Dacă soluţia prezentată de preşedintele Băsescu rămâne în picioare, de la 1 iunie punctul de pensie va coborî, de la 732,8 lei, cât este acum, la 622,88 lei.

FMI: Situaţia fiscală a României se va înrăutăţi în 2010

Unde s-au dus banii de la FMI

Concluzia discuţiilor de la Cotroceni:despre creşterea taxelor: "o fatalitate"

Creşterea cotei unice de impozitare de la 16% la 20%, negociată de FMI şi Guvern

Bogdan Hossu: Reducerea salariilor şi pensiilor înseamnă genocid