Tribunalul a motivat decizia de trimitere la Curtea Constituţională a Legii alegerilor locale
0
Tribunalul Bucureşti a făcut publică luni motivarea sentinţei prin care două articole din Legea alegerilor locale, printre care şi cel privind alegerea priamrilor într-un singur tur, au fost trimise spre examinare Curţii Constituţionale.
Procesul, judecat sâmbătă, viza o contestaţie a unui candidat independent faţă de respingerea candidaturii sale ca primar general al Capitalei de către Biroul Electoral Municipal. Jurnalistul Liviu Avram, de la ”Adevărul”, şi-a asumat această candidatură şi şi-a depus dosarul la BEM prezentând o listă cu doar trei semnături de susţinere, deşi legea îi cerea peste 18.000. El a contestat la Tribunal decizia BEM de a nu-i accepta dosarul şi, în faţa instanţei, a ridicat două excepţii de neconstituţionalitate ale legii electorale.
Una viza articolul din lege care impune un anume număr de semnături, iar cealaltă viza articolul care stabilea că devine primar candidatul care obţine cel mai mare număr de voturi (scrutin într-un singur tur). Jurnalistul a arătat că cele două articole reprezintă un simptom de manipulare a legislaţiei electorale, în sensul că se cere o reprezentativitate excesivă prin numărul de semnături cerute la depunerea candidaturii, dar se coboară sub standardul constituţional în ceea ce priveşte reprezentativitatea celui care devine primar, favorizându-se astfel primarii aflaţi pe funcţie.
Instanţa: Respectă dispoziţiile legale
Instanţa a găsit că ambele excepţii respectă condiţiile legale de a fi trimise la CCR şi a dispus sesizarea instanţei constituţionale. Cum legea cere ca şi instanţa să prezinte un punct de vedere pe fond asupra excepţiilor cu care a fost sesizată, judecătoarea Luminiţa Calciu a apreciat, în motivare, că ambele articole criticate sunt constituţionale. Aceasta este însă doar o opinie de care Curtea Constituţională poate ţine seama sau nu.
Dosarul urmează să ajungă la Curtea Constituţională în aceste zile, după care preşedintele acesteia, Augustin Zegrean, fixează un termen de judecată şi încredinţează dosarul unui judecător raportor dintre membrii Curţii, care va întocmi un raport. Totodată, preşedintele CCR va cere puncte de vedere din partea Senatului, Camerei Deputaţilor, Guvernului şi Avocatului Poporului. Toate punctele de vedere exprimate vor fi dezbătute în şedinţă publică, după care va urma deliberarea şi pronunţarea sentinţei. După ce aceasta va fi motivată, se trimite la Monitorul Oficial spre publicare. Din momentul publicării, decizia devine definitivă şi general obligatorie.
Se încarcă comentariile...
