Pentru a ţine pandemia şi cetăţenii sub control, „relaxarea se va face pas cu pas, un pas durează cam 2 săptămâni”. Începând cu 15 mai „toţi vom purta mască în spaţii închise şi transportul în comun”.

Astfel, supravegherea populaţiei va continua, chiar dacă statul nu va mai recurge la amenzi astronomice. Guvernul a majorat, prin OUG 34/2020, nivelul amenzilor aplicate pe perioada stării de urgenţă atât persoanelor fizice, cât şi celor juridice, care nu respectă restricţiile înscrise în ordonanţele militare.

Prin astfel de anunţuri, autorităţile pregătesc starea de spirit a populaţiei pentru lunile ce vor urma, sugerând că acţiunile aparatului poliţienesc nu vor dispărea nici după 15 mai.

Cu o zi înainte de intervenţia preşedintelui, guvernul a anunţat că ia în calcul toate scenariile, inclusiv ca starea de urgenţă să fie prelungită cu scopul conformării populaţiei la recomandările autorităţilor, evident, pentru o mai bună gestionare a epidemiei COVID-19.

Ce ar implica starea de alertă?

Starea de alertă este reglementată prin OUG nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă şi se poate institui atât la nivel local şi judeţean cât şi la nivel naţional. Prin instituirea stării de alertă o parte a deciziilor din ordonanţele militare vor fi preluate printr-o decizie a Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă.

Pe timpul stării de alertă se pot dispune, cu respectarea prevederilor art. 53 din Constituţia României, măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăţi fundamentale referitoare, după caz, la libera circulaţie, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forţate, dreptul de proprietate privată ori la protecţia socială a muncii, aflate în strânsă relaţie de cauzalitate cu situaţia produsă şi cu modalităţile specifice de gestionare a acesteia (art. 4, alineat (2) din OUG 21/2004).

Art. 53 din Constituţia României:

(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.

Starea de alertă este instituită de Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, fiind un organism interministerial ce funcţionează sub conducerea ministrului de Interne şi sub coordonarea primului-ministru.

Ordonanţele militare nu vor mai exista, însă controlul cetăţenilor va fi asigurat în continuare de aparatul poliţienesc al statului ca măsură de prevenţie. Astfel, ca şi în perioada stării de urgenţă şi pe perioada stării de alertă întâlnirile cu mai mult de 3 persoane vor fi interzise. Prin urmare, supravegherea populaţiei va continua şi după 15 mai.