Sechestru de miliarde de lei în dosarul „Rompetrol II“

Ancheta în dosarul „Rompetrol II“ a fost redeschisă luni în mod spectaculos: 14 persoane au fost puse sub acuzare şi au fost puse sechestre asiguratorii de aproape 3 miliarde de lei. Ancheta DIICOT vizează modul în care s-a privatizat Petromidia, cum au fost însuşite creanţele Libia şi Turkmenistan şi cum s-a dat o Ordonanţă de Urgenţă în 2003.

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au redeschis luni dosarul „Rompetrol II“, o cauză în care sunt investigate infracţiuni economice: 14 persoane sunt cercetate şi s-a instituit sechestru de 3 miliarde de lei.
Reprezentanţii companiilor KazMunaiGaz International NV (fostă The Rompetrol Group NV), OilField Exploration Business Solutions (fostă Rompetrol SA) şi Rompetrol Rafinare au fost citaţi marţi la sediul DIICOT, în dosarul Rompetrol II privind privatizarea rafinăriei Petromidia Năvodari. Cele trei firme sunt părţi responsabile civilmente în acest dosar, în care prejudiciul estimat de anchetatori se ridică la aproximativ 3 miliarde de lei.

Procurorii DIICOT au anunţat ieri că au pus sub acuzare 14 persoane pentru mai multe infracţiuni economice, cele mai grave fiind cele de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, înşelăciune, evaziune fiscală, spălare de bani sau manipularea pieţei de capital. De asemenea, anchetatorii au instituit luni sechestru asigurător pe bunuri şi acţiuni ale celor trei firme responsabile civimente, precum şi pe conturi bancare deschise pe numele a patru persoane, până la suma totală de peste 1,7 miliarde de lei, 290 de milioane de dolari şi aproape 35 de milioane de euro.

Cine sunt cei vizaţi

Procurorii vor chema la audieri mai multe persoane. Printre persoanele vizate în anchetă se numără Sorin Marin, primul partener al lui Dinu Patriciu de la preluarea Petromidia, Alexandru Nicolcioiu, fost director general al Petromidia şi fost preşedinte al Consiliului de Administraţie al Rompetrol Rafinare, în prezent şef al diviziei de Rafinare şi Petrochimiei în KazMunaiGaz International (fostul Rompetrol Grup) şi Eric Florin Chiş, fost vicepreşedinte al grupului Rompetrol şi fost acţionar. De aemenea, vizat de anchetă este şi Adrian Volintiru, fost preşedinte al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) în perioada noiembrie 2012-noiembrie 2013, fost secretar de stat în Ministerul Economiei şi fost director financiar al Rompetrol. În anchetă sunt vizaţi şi foşti funcţionari care l-ar fi ajutat pe Dinu Patriciu să preia fraudulos rafinăria Petromidia.

Direcţiile de anchetă

Potrivit procurorilor, în 1998, mai multe persoane au constituit un grup infracţional organizat transfrontalier care a avut drept scop desfăşurarea unor ample activităţi infracţionale în vederea inducerii în eroare a autorităţilor române cu ocazia încheierii şi derulării unor contracte de privatizare. Este vizată privatizarea rafinăriei Petromidia.

Acest grup ar fi folosit şi însuşit mari sume de bani ce erau destinate bugetului statului. Este vorba de modul în care foştii administrator ai Rompetrol ar fi preluat două creanţe ale statului, creanţele Libia şi Turkmenistan, şi le-ar fi delapidat în folosul lor. Ancheta vizează şi modul în care a fost adoptată în 2003, în Guvernul Adrian Năstase, o Ordonanţă de Urgenţă prin care obligaţiile bugetare restante ale Rompetrol Rafinare, în valoare de aproximativ 603 milioane de dolari, au fost convertite în obligaţiuni subscrise de către Ministerul Finanţelor Publice.

Tranzacţia cu chinezii, în suspensie

Noul dosar Rompetrol II ar putea pune în pericol chiar şi tranzacţia privind cumpărarea a 51% din grupul Rompetrol de către chinezi. Reamintim, grupul China Energy Company Limited a parafat oficial în data de 29 aprilie cu compania kazahă de stat KazMunaiGaz cumpărarea unui pachet de 51% din cadrul grupului KazMunaiGaz International (fostul Rompetrol Group). La rândul său, acesta deţine în România rafinăriile Petromidia şi Vega, plus a doua reţea de benzinării ca mărime. De asemenea, pe lângă activele din România, grupul mai deţine şi o serie de benzinării în Bulgaria, Moldova, Ucraina şi Georgia.

Suma nu a fost anunţată, după cum nu au fost anunţate nici obligaţiile pe care şi le asumă chinezii. Or, acest lucru este vital în contextul în care statul român a semnat cu KazMunaiGaz un memorandum în anul 2013 privind achiziţia unui pachet de 26% din acţiunile Rompetrol Rafinare pentru 200 de milioane de dolari şi constituirea unui fond de investiţii de un miliard de dolari.

Creanţa Libia, momentul zero

Memorandumul şi fondul de investiţii au la bază exact prima infracţiune, potrivit procurorilor. Creanţa Libia vizează vechea companie Rompetrol SA, care reprezenta România în proiectele petroliere de peste hotare înainte de 1989. Rompetrol SA a fost înfiinţată în anul 1974, iar importanţa sa vine după ce în anii ’80 compania a descoperit un zăcământ petrolier important în Libia. Susţinând că statul nu mai are bani pentru a investi în dezvoltarea zăcământului, Guvernul Văcăroiu a vândut zăcământul în anul 1992. Operaţiunea s-a derulat prin compania Rompetrol, deţinută pe atunci de statul român. O parte din bani au ajuns în conturile Ministerului Finanţelor, dar restul niciodată. Creanţa Libia se ridica la 85 de milioane de dolari.

Dar în anul 1998 statul scoate Rompetrol la privatizare, iar compania este cumpărată de către omul de afaceri Dinu Patriciu. Din acel moment, statul nu a mai văzut niciun ban din Creanţa Libia. Patriciu a afirmat întotdeauna că a cumpărat compania cu tot cu active, susţinând astfel că banii i se cuveneau.

În 2001, Patriciu cumpără rafinăria Petromidia din Năvodari cu banii din Creanţa Libia, dar transferaţi prin alte conturi şi firme. Ulterior, aceasta este redenumită Rompetrol Rafinare.

Datoriile Petromidia

Rafinăria avea însă o serie de datorii la stat, iar în anul 2003 acestea, în cuantum de 688 de milioane de dolari, au fost transformate de către Guvernul Adrian Năstase în obligaţiuni convertibile pe şapte ani. Între timp, în anul 2007, grupul kazah de stat KazMunaiGaz a preluat Rompetrol Group de la Patriciu, cu tot cu datorii.

În 2010, kazahii răscumpără doar 70 de milioane de dolari din datorie, iar restul sunt convertite în acţiuni. Operaţiunea a ajutat grupul petrolier să păstreze controlul la Petromidia, statul primind 44,6% din acţiuni.

Autorităţile române au dat apoi în judecată Rompetrol, susţinând că, dacă au început răscumpărarea prin plata banilor, ar fi trebuit să plătească toată suma cash.

Memorandumul Rompetrol

Statul a pierdut o serie de litigii, iar altele nu au mai ajuns la final deoarece, în anul 2013, Guvernul Ponta a negociat Memorandumul Rompetrol, prin care cele două părţi au stins litigiile. Astfel, kazahii s-au obligat să cumpere 26% din acţiunile Rompetrol Rafinare pentru 200 de milioane de dolari şi să constituie un fond de investiţii în energie.

În anul 2014, Curtea de Apel Bucureşti a decis definitiv că Rompetrol SA trebuie să achite împreună cu două persoane fizice suma de 58,5 milioane de dolari din Creanţa Libia.

Calculată împreună cu dobânzi şi penalităţi, suma ajunge la peste 930 de milioane de lei. Dar kazahii au schimbat numele firmei din Rompetrol SA în Oilfield Exploration Business Solutions SA şi a încercat să introducă societatea în insolvenţă în luna iunie 2015. Numai că Tribunalul Bucureşti a respins intrarea în insolvenţă a acesteia.

Condamnările din „Rompetrol”

Dosarul „Rompetrol II“ a fost separat, în 2009, din dosarul „Rompetrol“, în care au fost trimise în judecată 13  persoane, printre care omul de afaceri Dinu Patriciu, fostul ministru Sorin Pantiş, fostul senator Sorin Roşca Stănescu, fostul director Rompetrol Alexandru Buşcă sau brokerul Claudiu Simulescu. Era vorba de acuzaţii de manipulare a pieţei de capital, privind listarea Rompetrol Rafinare pe bursă. Patriciu a decedat pe 19 august 2014, în timpul judecării acestui proces. În octombrie 2014, Curtea de Apel Bucureşti a decis definitive condamnarea celor trimişi în judecată: Pantiş: 2 ani şi 8 luni, Roşca-Stănescu: 2 an şi 4 luni, Buşcă: 6 ani, iar Simulescu: 4 ani.