România, implicată în cel mai mare scandal de evaziune fiscală cu ajutorul giganţilor bancari

România, implicată în cel mai mare scandal de evaziune fiscală cu ajutorul giganţilor bancari

Elveţia a renunţat oficial la secretul bancar în 2013. FOTO Shutterstock

Scandalul SwissLeaks a izbucnit după ce o anchetă a arătat cum gigantul HSBC, al doilea grup bancar din lume după active, şi-a ajutat sistematic clienţii să-şi ascundă banii în conturi din Elveţia pentru a evita plata impozitelor. Documentele publicate de jurnalişti arată că România ocupă locul 39 - între Iran şi Siria - din 203 în topul evazioniştilor, cu 219 clienţi care au ascuns 1,3 miliarde de dolari în Elveţia.

Ştiri pe aceeaşi temă

O anchetă realizată de International Consortium of Investigative Journalism arată cum unul dintre cele mai mari grupuri bancare din lume îşi învaţă clienţii bogaţi cum să-şi ascundă banii de autorităţile fiscale pentru a evita plata impozitelor. Investigaţia are la bază peste 60.000 de pagini de documente interne furnizate de Hervé Falciani, un fost angajat al HSBC, grupul bancar aflat în mijlocul acuzaţiilor. 
 
În 2008, Falciani a predat autorităţii fiscale franceze documente care arată cum banca pentru care a lucrat a ajutat peste 100.000 de clienţi din 203 ţări să ascundă, prin intermediul filialei HSBC din Elveţia, peste 100 de miliarde de dolari. Francezii au demarat o anchetă după denunţul făcut de Falcani şi au conchis că 99,8% dintre francezii implicaţi sunt evazionişti.  
 
Printre clienţii care au beneficiat de „consilierea specială” a bancherilor HSBC se numără şi guvernul venezuelan, care a ascuns în Elveţia 12,6 miliarde de dolari pe când Hugo Chavez încă trăia. 
 
Folosind documentele furnizate de Falcani, dar şi informaţii din investigaţia demarată de autorităţile franceze, ICIJ arată şi modalităţile prin care HSBC ascundea banii clienţilor
 
Straturi de opacitate
 
Primul pas este deschiderea unui cont bancar pe numele clientului. Apoi, contul este trecut pe numele unei societăţi off-shore, pentru ca în final contul să aibă drept titular o simplă serie de numere şi litere. 
 

 
Următorul pas în ascunderea adevăratului titular este corespondenţa şi comunicarea dintre client şi bancă. Clientul poate alege o adresă personală pentru a primi notificările de la bancă, dar poate la fel de bine să ceară băncii să păstreze orice notificare şi să fie ridicată de acolo. Apoi, clientul poate alege cum vrea să fie contactat de bancă, fie personal, fie doar printr-o persoană de legătură - avocat, contabil etc. 
 
Dacă declară contul autortităţilor din ţara în care locuieşte, atunci clientul poate accesa contul de acolo fără probleme, poate folosi contul pentru a retrage sau depune bani. Cum aceste conturi nu erau declarate, clienţii nu puteau retrage bani de oriunde, ci doar din filialele din Elveţia ale HSBC, unde se deplasau pentru orice operaţiune de administrare a contului. 
 

 
HSBC lua însă măsuri extraordinare pentru a proteja identitatea clienţilor. Datele personale ale clientului erau stocate separat datele contului. 
 
Graficul interactiv în care pot fi vizualizate toate ţările implicate arată că România ocupă locul 39 din totaul de 203. Clasamentul este realizat pe baza sumelor depozitate de persoane sau entităţi din România în astfel de conturi. În cazul României, documentele arată că este vorba despre 219 clienţi care au ascuns în total 1,3 miliarde de dolari în 549 de conturi secrete din Elveţia. 
 
Cea mai ridicată sumă asociată cu un client din România este 829,1 milioane de dolari. Dintre cei 219 clienţi asociaţi cu România, 5% au cetăţenie română. 
 
Eforturile pentru majorarea veniturilor bugetare au determinat liderii din întreaga lume să declare război evaziunii fiscale. Pe lângă marile grupuri bancare, în vizor au fost luate şi multinaţionalele care nu plătesc impozite în statele în care desfăşoară activităţi, ci în alte ţări-paradis fiscal, unde îşi declară sediile şi-şi mută artificial cea mai mare parte a profitului. Este cazul unor giganţi mondiali precum Google şi Amazon, care au trimis zeci de miliarde de dolari în ţări precum Bermuda sau Luxemburg. 
 
Recent, o altă investigaţie realizată de ICIJ a arătat  cum mai bine de 340 de multinaţionale, dintre care unele cu operaţiuni şi în România, au acorduri fiscale speciale cu autorităţile luxemburgheze, care le permit să ocolească plata unor impozite în valoare de miliarde de euro. Rulându-şi profiturile prin micul ducat european, companiile obţin rate de impozitare mai mici de 1%, faţă de peste 21% - rata medie de impozitare a profitului în UE, sau 40%, rata de impozitare a profitului în SUA.
 
 
Dezvăluirile privind practicile HSBC vin într-o perioadă în care guvernele ţărilor dezvoltate cer acţiuni imediate pentru combaterea marii evaziuni fiscale, prin care miliardari şi companii se folosesc de astfel de bănci sau artificii contabile pentru a evita plata impozitelor. 
 
În 2013, în contextul acestor presiuni, Elveţia a renunţat la secretul bancar şi s-a angajat să ofere informaţii despre toate conturile deţinute de străini în bănci elveţiene, folosite de zeci de ani de evazionişti.
 
Atunci, după aproape doi ani de presiuni internaţionale conduse de Statele Unite ale Americii, Elveţia a renunţat complet la secretul bancar care a transformat-o în cel mai mare centru financiar offshore din lume. Guvernanţii elveţieni au aderat la acordul internaţional pentru combaterea evaziunii fiscale iniţiat de Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD).
 
Statul s-a obligat astfel să pună la dispoziţia celorlalte 60 de ţări semnatare informaţii privind conturile deţinute de cetăţenii străini, în ciuda eforturilor pe care le-a depus ani la rând pentru a apăra secretul bancar. Însă de la izbucnirea crizei economice în 2008, guvernele din întreaga lume au devenit tot mai interesate de cele 2.000 de miliarde de dolari în active pe care le administrează grupurile bancare elveţiene. 
 
Totodată, pe lângă schimbul de informaţii, statele semnare se obligă să realizeze controale simultane pentru depistarea evazionişilor şi combaterea acestui fenomen. 
 
 Elveţia a avut mai multe ciocniri cu guverne străine din cauza secretului bancar pe care îl promovează şi, de mai multe ori, s-a angajat să divulge informaţii prin diverse acorduri bilaterale care nu au mai intrat în vigoare pentru că parlamentarii au refuzat de fiecare dată să le ratifice. 
 
 
 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările