Puşculiţa Guvernului, spartă de premieri

Tăriceanu şi Boc au irosit sute de milioane de euro din Fondul de Rezervă Bugetară şi din Fondul de Intervenţie aflate la dispoziţia Guvernului, arată un raport de audit al Curţii de Conturi. Constituite ca bani albi pentru zile negre, fondurile puse la dispoziţia Executivului sunt tocate fără discernământ: tichete cadou, construcţii de biserici sau decontări fictive.

Un raport al Curţii de Conturi, de la sfârşitul anului trecut, arată că, din 2007 şi până în prezent, banii din Fondul de Rezervă Bugetară (FRB) şi din Fondul de Intervenţie (FI) au fost tocaţi după bunul plac al premierilor.

Auditorii au constatat că s-a pierdut caracterul iniţial de fond de rezervă, care ar fi trebuit să fie folosit doar la nevoie, în cazul unor evenimente urgente sau neprevăzute. O altă concluzie a raportului a fost aceea că, de cele mai multe ori, banii din fondurile speciale au fost alocaţi după criterii politice. 

Fonduri cu dedicaţie

An de an, fondurile speciale aflate la dispoziţia Guvernului au fost suplimentate pentru ca diferite instituţii şi autorităţi să fie finanţate în plus faţă de cât s-a prevăzut prin Legea bugetului de stat.

Dacă în 2007, când Guvernul era condus de Călin Popescu Tăriceanu, creşterea Fondului de Rezervă a fost de  22 de ori faţă de prevederile iniţiale (128 de milioane de lei, echivalentul a 36 de milioane de euro), în 2008, în timpul aceleiaşi guvernări, fondul a crescut de peste 593 de ori, ajungând, de la 6,2 milioane de lei (1,5 milioane de euro), la 3,6 miliarde de lei (900 de milioane de euro). Majorări semnificative a suferit şi Fondul de Intervenţie.

Potrivit Curţii de Conturi, hotărârile de guvern prin care au fost alocate sumele nu au respectat legea. Banii au fost distribuiţi şi prin alte acte normative decât cele prevăzute de lege, respectiv ordonanţe de urgenţă.

Avizul obligatoriu al Ministerului Finanţelor pe proiectele de hotărâre de guvern, prin care au fost alocate sume din fondurile speciale, a fost unul formal. Cele mai multe proiecte nu erau însoţite de fişe de avizare, iar hotărârile erau aprobate la foc automat, fără a mai urma paşii legali.

Astfel, proiectele de hotărâri nu mai treceau pe la Direcţia Juridică a Secretariatului General al Guvernului (SGG) şi Consiliul Legislativ. Actele normative nu au fost aprobate pe agenda de lucru obişnuită a şedinţelor de guvern, ci pe liste suplimentare. Potrivit legislaţiei, doar în cazuri cu totul excepţionale premierul poate aproba includerea proiectelor de hotărâre pe liste suplimentare.

Deturnări de fonduri

Faptele constatate de auditul Curţii de Conturi intră şi sub incidenţa Codului Penal: plăţi nelegale la decontarea unor lucrări neefectuate (judeţele Bihor, Botoşani, Dâmboviţa, Gorj, Hunedoara, Mureş, Neamţ, Tulcea), materiale achitate „în orb" (inexistente la data controlului, în judeţele Alba, Prahova, Tulcea) şi schimbarea destinaţiei finanţării (Botoşani, Buzău, Ialomiţa). Au fost şi cazuri în care banii din fondurile speciale au fost aruncaţi pe tichete cadou pentru angajaţii diferitelor instituţii (judeţele Alba şi Tulcea).

În ceea ce priveşte monitorizarea şi controlul fondurilor, s-a constatat că acestea, practic, nu există. Concluzia generală a raportului a fost că administrarea fondurilor publice s-a făcut fără transparenţă şi fără  a exista criterii clare de evaluare a necesităţii alocării de bani.

Inspectorii acuză că tot ilegal au fost finanţate şi scrutinele electorale. În perioada când au fost în fruntea Ministerului de Interne, Cristian David, Dan Nica, dar şi Vasile Blaga au scos bani din fondurile speciale pentru organizarea alegerilor.

Cu ajutorul fondurile pentru situaţii de urgenţă au fost organizate alegerile europarlamentare din 2007, alegerile parlamentare din 2008 şi scrutinul pentru prezidenţiale de anul trecut.

Echipa de audit a stabilit că diferitele scrutine electorale, a căror organizare a fost finanţată integral din  FRB, nu se încadrează nici la situaţii urgente, nici la situaţii neprevăzute. 

Bani albi pentru zile negre

Pentru că alocările din Fondul de Intervenţie (FI) şi Fondul de Rezervă Bugetară (FRB), aflate la dispoziţia Guvernului, se fac fără respectarea prevederilor legale, dar şi fără nicio monitorizare, inspectorii Curţii de Conturi au recomandat o serie de măsuri pentru intrarea în legalitate.

Printre altele, inspectorii propun stabilirea unor proceduri clare de alocare a banilor, respectarea etapelor prevăzute de legislaţie pentru adoptarea hotărârilor de guvern, monitorizarea cheltuirii banilor, finanţarea punctuală pe anumite destinaţii, după evaluarea caracterului de urgenţă, dar şi completarea vidului legislativ referitor la alocarea FRB şi FI.

În cazul în care măsurile propuse de Curtea de Conturi vor fi adoptate, fondurile guvernamentale vor fi folosite doar pentru situaţii de urgenţă, cum ar fi înlăturarea efectelor unor calamităţi:

-inundaţii
-cutremure
-alunecări de teren
-decontaminări
-accidente chimice

Episcopul de Caransebeş are acces indirect la fonduri

Catedrala ortodoxă din municipiul Caransebeş se construieşte şi cu bani de la Fondul de Rezervă a Guvernului 

Fondurile speciale au fost folosite ilegal pentru decontarea unor cheltuieli materiale, în special cheltuieli de personal. Finanţarea unor „cheltuieli curente de capital" s-a făcut nu doar în timpul guvernării Tăriceanu, dar şi în perioada guvernării actuale, se arată în raport.

La 13 mai 2009, Guvernul Boc a emis Hotărârea de Guvern nr. 605, prin care, din Fondul de Rezervă, au fost suplimentate sumele defalcate din TVA, pentru echilibrarea bugetelor locale cu suma de 6 milioane de euro. Prin acelaşi act normativ, Ministerul Culturii a primit de la Guvern 1,8 milioane de euro pentru finanţarea construirii de biserici. Este cazul Catedralei Episcopale Caransebeş, finanţată cu aproximativ 500.000 de euro.

Reprezentanţii Episcopiei Ortodoxe a Caransebeşului susţin că au cerut sprijin de la Ministerul Culturii, şi nu de la Guvern. „Am depus documentaţia la Secretariatul de Stat pentru Culte, din Ministerul Culturii, încă din 2007, dar banii nu au venit imediat. Abia anul trecut am primit sprijinul financiar, pentru a putea continua lucrările, fără să ştim din ce fonduri sunt banii", a declarat preotul Casian Ruşeţ, purtător de cuvânt al Episcopiei.

De altfel, în ultimii 10 ani, finanţarea lăcaşelor de cult din fondurile speciale a devenit o practică. Culmea, în multe situaţii au fost daţi bani de la Guvern unor instituţii fără ca acestea să fi solicitat sau care dispuneau de fonduri suficiente pentru a-şi acoperi cheltuielile.