VIDEO Proiectul de desfiinţare a Secţiei speciale, dezbătut astăzi. Ministrul Justiţiei lipseşte de la discuţii, doar câţiva ONG-işti sunt prezenţi

VIDEO Proiectul de desfiinţare a Secţiei speciale, dezbătut astăzi. Ministrul Justiţiei lipseşte de la discuţii, doar câţiva ONG-işti sunt prezenţi

Sediul Ministerului Justiţiei Imagine: Adevărul

Ministerul Jusţiţiei organizează, miercuri, de la ora 11.00, dezbaterea publică a proiectului de lege pentru desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. Asociaţia „Forumul Judecătorilor din România” şi Asociaţia „Iniţiativa pentru Justiţie” anunţă public faptul că reprezentanţii lor nu vor participa la întâlnire, acuzând că demersul nu este „coerent şi serios”, fiind „inutil”.

 
La dezbaterea publică a proiectului de lege pentru desfiinţarea SIIJ participă secretarul de stat al MJ, Diana Morar, precum şi Alina Rădoi, de la Direcţia de elaborare acte normative din MJ.
 
Ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu nu este prezent la dezbateri.
 
Doar trei reprezentanţi ai ONG-urilor participă la discuţii, doi care sunt pentru desfiinţarea SIIJ şi unul care se opune şi susţine actibvitatea Secţiei speciale. Cel care se opune desfiinţării SIIJ se recomandă a fi din partea Asociaţia Magistraţilor din România (AMR).
 
„În perioada pandemiei au existat propuneri care au fost remise MJ, pe care colegii le-au analizat, la fel cum se va întâmpla şi astăzi”, a spus secretarul de stat Alina Rădoi.
 
Cătălina Hopârteanu, comunitatea Declic: „Vă solicităm să trimiteţi proiectul către Parlamentul României şi să eliminaţi acele supra-imunităţi”. 
 
Diana Morar: „Momentan ne aflăm în faza de dezbatere. Proiectul va fi depus în dezbaterea parlamentului, deocamdată suntem deschişi sugestiilor. Deocamdată preluăm propunerile dvs. iar apoi proiectul va fi trimis de urgenţă în Parlament”
 
Diana Morar: „Textele actului normativ au fost elaborate astfel încât să răspundem solicitărilor transmise de cei interesaţi. (...) Desigur, soluţiile tocmai de aceea au fost puse îmn sezbatere publică pentru a vedea reacţiile din partea sistemului şi pentru a vedea forma finală. Soluţiile au reieşit din analiza cadrului legislativ de la momentul elaborării actului normativ. În afară de soluţia desfiinţării SIIJ, soluţiile tehnice sunt în discuţiei”.
 
Reprezentanţii ONG-urilor au solicitat un program după dezbaterile de miercuri.
 
„Nu vă putem pune la dispoziţie un calendar exact, dar va fi depus cu prioritate”, a dat asigurări Diana Morar.
 
„În tot acest timp aţi spus că s-au primit proiecte şi propuneri din partea asociaţiilor magistraţilor, am vrea să ştim când va fi gata acest proiect. Senzaţia noastră este că proiectul este făcut pentru imagine iar SIIJ funcţionează bine-mersi”, a spus un reprezentant al unui ONG în cadrul dezbaterilor.
 
„Aţi întrebat când se întâmplă - tocmai se întâmplă. Faptul că după această dezbatere punctele dvs de vedere vor fi minuţios analizate, nu e de natură să arate că Ministerul Justiţiei tergiversează”, a explicat Diana Morar.
 
„Este important să avem un program asumat. Dar am vrea să ştim ce se întâmplă mâine, cu analizele, am vrea să ştim ce se întâmplă şi cum se întâmplă. Fără un program cu termene...să ştim exact cum se vor întâmpla lucrurile”, a continuat reprezentantul ONG-ului.
 
„Am reţinut, o să vă punem la dispoziţie acest calendar”, a spus Diana Morar.
 


Activitatea SIIJ, comparată cu o bicicletă fără lanţ

 
Un alt participant la discuţii, de la Asociaţia Procurorilor din România şi reprezentant al Asociaţiei Magistraţilor din România (n.r. - care sunt în favoarea menţinerii SIIJ), a citit din expunerea de motive partea în care MJ a notat că SIIJ nu a avut activitate şi a făcut o paralelă că activitatea CSM.
 
„CSM-ul în plenul lui nu s-a mai putut întruni pentru că unii membri nu voiau validarea concursului pentru şefia SIIJ până în octombrie. A fost momentul în care doamna Adina Florea a renunţat la beneficiul concursului pe care l-a câştigat. Acelaşi CSM a avut organizarea altui concurs. E un minunat motiv să spunem că SIIJ nu a avut activitate. Noi funcţionăm în regim de subordonare. Subordonarea ierarhică înseamnă că nicio lucrare nu pleacă de la mine fără semnătura procurorului şef. Pixul are două capete. Păi, dacă te-a prins...Reţineţi acest lucriu: de ce nu avem procuror operativ şi de ce SIIJ-ul nu funcţionează. Cu privire la raportul GRECO de anul trecut a fost cel al reorganizării acestei secţii”, a spus reprezentantul APR şi AMR.
 
Reprezentantul magistraţilor: „Există acestă plăcere de a analiza aceeaşi faţă a oglinzii, legea trebuie scrisă cu bună-credinţă”.
 
În cadrul discuţiilor, reprezentantul APR a spus că CSM s-a opus „cu obstinaţie” operaţionalizării SIIJ prin faptul că nu a validat-o pe Adina Florea în fruntea Secţie. 
 
„Ca să funcţioneze o bicicletă trebuie să ai pedale, ghidon, lanţ şi cineva care să dea la pedale. Dacă nu avem tot mecanismul, nu funţionează. (...) Daţi-le un an în care să funcţioneze la capacitatea care le-a fost acordată prin lege”, a argumentat reprezentantul APR. 
 
„Subiectul înfiinţării SIIJ a fost de la început unul controversat, trebuie să luaţi în considerare şi opinia publică”, i-a transmis secretarul de stat al MJ.
 

Replica „altă întrebare” răsună din nou la MJ

 
Dezbaterile au continuat cu critici ale proiectului de desfiinţare a SIIJ. Acelaşi reprezentant a întrebat ce înseamnă „parchetele competente”. 
 
„Altă întrebare”, s-a auzit din sală.
 
„Competenţa anchetării magistraţilor e la SIIJ acum. Cum reveniţi la competenţa anterioară dacă avem o abrogare tacită?”, a întrebat reprezentantul asociaţiei.
 
Competenţa aparţine DNA, i-a explicat un reprezentat al MJ. „Este o competenţă explicită. Este expres prevăzută de lege pentru DNA şi DIICOT, iar pentru celelalte infracţiuni competenţa aparţine altor parchete”, a spus reprezentantul MJ.
 
„Din punct de vedere al oportunităţii sunt chestiuni care nu converg cu punctul de vedere al guvernului, dar vom analiza”, a dat asigurări secretarul de stat al MJ.
 

Forumul Judecătorilor şi Iniţiativa pentru Justiţie lipsesc de la dezbateri

 
„Considerăm că demersul nu este unul coerent şi serios, cât timp Ministrul Justiţiei a anunţat că nu se va trimite în Parlament acest proiect până când nu va exista o majoritate favorabilă adoptării sale, respectiv că desfiinţarea SIIJ nu este posibilă în acest moment, din cauza configuraţiei politice a Parlamentului, subscrisele asociaţii fiind exclusiv susţinătoare ale unui sistem judiciar independent într-un stat de drept şi nedorind să se implice în activităţi desfăşurate într-un an electoral şi care pot induce în eroare partenerii europeni cu privire la presupusele eforturi pe care autorităţile române le-ar depune în scopul remedierii aspectelor criticate la unison din legile justiţiei”, au transmis cele două asociaţii ale magistraţilor.
 
Reprezentanţii celor două asociaţii reiterează faptul că magistraţii, asociaţiile relevante ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi societatea civilă şi-au exprimat până în prezent de nenumărate ori punctul de vedere, majoritară fiind ideea în sensul necesităţii desfiinţării SIIJ şi revenirii la competenţele anterioare ale parchetelor cu privire la cercetarea penală a magistraţilor.
 

Ce cuprinde proiectul de desfiinţare a SIIJ

Proiectului de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) va fi transmisă live pe pagina de Facebook a Ministerului Justiţiei, miercuri, începând cu ora 11:00. Proiectul cuprinde, în linii mari, redistribuirea dosarelor de pe rolul Secţiei la parchetele de la care au fost preluate la înfiinţare, iar anchetatorii SIIJ se vor întoarce la parchetele de la care au plecat.
 
„La data intrării în vigoare a prezentei legi Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, denumită în continuare Secţia, se desfiinţează”, se arată în primul alineat al proiectului de act normativ.
 
În proiectul citat se arată că dosarele aflate în curs de soluţionare la SIIJ se transmit pe cale administrativă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului General, parchetelor competente potrivit legii, care continuă soluţionarea acestora.
 
Soluţiile de clasare, de renunţare la urmărirea penală şi de trimitere în judecată dispuse de procurorii Secţiei, care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desfiinţării Secţiei controlului exercitat de procurorul general.
 

Ce se întâmplă cu dosarele aflate pe rolul instanţelor

De la data desfiinţării Secţiei, la judecarea cauzelor şi la soluţionarea propunerilor, contestaţiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri formulate în cauzele preluate participă procurori din cadrul parchetelor de pe lângă instanţele pe rolul cărora se află acestea, dacă prin lege nu se dispune astfel, se arată în proiect.
 
Căile de atac declarate de Secţie pot fi retrase numai de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, conform proiectului.
 

Procurorii SIIJ se întorc de unde au plecat

Acelaşi act normative pus în dezbatare prevede că posturile aflate în schema de funcţii şi de personal a Secţiei la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind redistribuite în cadrul celorlalte secţii ori în cadrul altor parchete, în funcţie de necesităţi.
 
Începând cu data desfiinţării Secţiei, procurorii din cadrul Secţiei, inclusiv procurorul şef adjunct, revin la parchetele de unde provin.
 

Anchetarea magistraţilor revine în sarcina DNA sau DIICOT

„De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie, sunt săvârşite de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ceilalţi judecători şi procurori, inclusiv de judecătorii şi procurorii militari şi de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii”, se arată în proiectul de act normativ.
 
Proiectul mai arată că sunt de competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi infracţiunile prevăzute de art. 11 alin. (1) din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului   nr. 78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, săvârşite de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ceilalţi judecători şi procurori, inclusiv de judecătorii şi procurorii militari şi de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările