Iohannis a promulgat anularea legii recursului compensatoriu

Legea recursului compensatoriu a fost gândită de Raluca Prună, ministru al Justiţiei în timpul Guvernul Cioloş, după ce România pierduse mai multe procese la CEDO

Preşedintele Iohannis a semnat joi abrogarea legii recursului compensatoriu, legea promulgată de guvernarea PSD-ALDE şi care a dus la liberarea înainte de termen a peste 20.000 de deţinuţi, inclusiv infractori condamnaţi pentru infracţiuni violente şi crime.

„Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat joi, 19 decembrie a.c., următoarele decrete: Decret privind promulgarea Legii de abrogare a Legii nr. 169/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, de modificare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (PL-x 281/18.06.2019)”, a anunţat preşedenţia României.

În 4 decembrie, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat în calitate de for decizional, proiectul de lege privind abrogarea recursului compensatoriu, cu amendamentul prin care este stabilită perioada pentru care se aplică măsurile compensatorii persoanelor deţinute în condiţii improprii.

Referitor la subiect, premierul Ludovic Orban afirma că abrogarea Legii recursului compensatoriu va avea efecte doar pentru viitor. Şeful Executivului a precizat că măsura nu înseamnă că imediat după abrogare nimeni nu va mai beneficia de prevederile acestei legi.

Proiectul a fost respins de Senat, prim for legislativ sesizat, pe 11 iunie. Proiectul de lege a fost iniţiat de PNL şi a fost comasat cu cel al USR.

Traseul legii

Legea recursului compensatoriu a fost gândită de Raluca Prună, ministru al Justiţiei în timpul Guvernul Cioloş, după ce România pierduse mai multe procese la CEDO pentru condiţiile proaste din închisori.

Ca statul să nu mai plătească despăgubiri financiare pentru deţinuţi, Raluca Prună a propus un mecanism de scurtare a pedepselor. Astfel, fiecare condamnat primea 3 zile compensatorii la fiecare 30 de zile executate în condiţii neconforme cu standardele CEDO, adică într-o suprafaţă mai mică de 3 mp. Între timp, PSD a câştigat alegerile parlamentare, iar în ianuarie 2017, Ministerul Justiţiei, condus de Florin Iordache, a trimis spre Parlament proiectul scris de Raluca Prună. În Parlament, majoritatea PSD-ALDE- UDMR a dublat numărul de zile compensatorii. Aşadar, fiecare deţinut primea o diminuare a pedepsei cu 6 zile la fiecare 30 executate.

În plus, în Parlament a fost redefinită sintagma de „condiţii necorespunzătoare“, astfel încât „e practic imposibil ca o cerere de liberare condiţionată să fie respinsă în condiţiile în care peste 90% din penitenciare au fost declarate ca necorespunzătoare condiţiilor de detenţie“ după cum apreciază avocatul Adrian Cuculis. Practic, o graţiere mascată. Legea a intrat în vigoare în forma adoptată de majoritatea PSD. Rezultatul: peste 22.000 de deţinuţi au fost eliberaţi din penitenciarele din România înainte de termen, în baza recursului compensatoriu, a anunţat Sorin Dumitraşcu, liderul sindicatelor din penitenciare, precizând că sunt cifre furnizate de Administraţia Penitenciarelor.