Opinia judecătoarei Livia Stanciu, în cazul excepţiei de abuz în serviciu, a fost scoasă de pe siteul Curţii Constituţionale
0
Opinia concurentă a judecătoarei Livia Stanciu în cazul decizei Curţii Constituţionale privind pragul valoric în cazul incriminării infracţiunii de abuz în serviciu a fost scoasă de pe site-ul instituţiei. Este vorba de excepţia ridicată de Bombonica Prodana, fosta soţie a liderului PSD, Liviu Dragnea, în baza căreia CCR obligă Legiuitorul să stabilească un prag valoric abuzului în serviciu.
Curtea Constituţională (CCR) a publicat miercuri pe site-ul instituţiei Decizia nr. 392 din data de 06.06.2017. Întreaga motivare avea 41 de pagini şi conţinea opinia concurentă a judecătoarei Livia Stanciu. Decizia a fost publicată la rubrica „Jurisprudenţă recentă”
Decizia Curţii
Practic, prin aceast decizie, CCR obligă legiuitorul să impună un prag valoric în ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu, susţinând nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancţiunea penală.
Judecătoarea Livia Stanciu a formulat o opinie concurentă, argumentând că CCR nu poate impune obligaţii legiuitorului deoarece Curţile Constituţionale nu fac politica legislativă, nu creează legi, ele doar asigură supremaţia Constituţiei în limitele competenţei date de legiuitorul constituant.
Livia Stanciu îţi menţine opinia
Portalul ziare.com a sesizat joi seară că motivarea pe siţteul CCR are doar 29 de file, iar din ea lipseşte opinia concurentă a Liviei Stanciu. De altfel, inclusiv fişierul pdf este redenumt pe site „ decizia_392_fara_op_con.pdf”.
Link:
Contactată de Ziare.com şi întrebată dacă şi-a retras opinia concurentă, Livia Stanciu a declarat că nu a făcut acest lucru, îşi menţine opinia, şi pentru orice alte informaţii legate de dispariţia ei de pe site trebuie întrebat preşedintele CCR, Valer Dorneanu.
„Adevărul” a încercat contactarea Biroului de Presă al CCR, dar telefonul instituţiei sună ocupat.
Cum motiva Livia Stanciu
Judecătoarea Livia Stanciu, a formulat o opinie concurentă, argumentând că CCR nu poate impune obligaţii legiuitorului deoarece Curțile Constituționale nu fac politica legislativă, nu creează legi, ele doar asigură supremația Constituției în limitele competenței date de legiuitorul constituant.
”Instanțele constituționale, indiferent de rolul pe care îl au sau și-l asumă la un moment dat, mai mult sau mai puțin activ, nu pot deveni legiuitori (…) Curtea nu poate impune obligații unor autorități publice câtă vreme ea însăși, în cuprinsul aceleiași decizii, a constatat că nu este competentă să o facă. În orice caz, aceste considerente, care nu se reflectă și deci nu susțin în niciun fel dispozitivul deciziei de inadmisibilitate, nu pot avea caracter obligatoriu”, se arată în opinia concurentă redactată de fosta şefă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Curtea Constituţională explica, pe 6 iunie, într-un comunicat de presă, că impunerea unui prag valoric în ceea ce priveşte abuzul în serviciu este de competenţa Parlamentului, reiterând astfel considerentele din decizia 405/2016, precizând că reglementarea valorii pagubei şi gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de abuz în serviciu este necesară pentru delimitarea răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică.
Ce spune Legea CCR
Potrivit articolului 61 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „judecătorii Curţii Constituţionale sunt independenţi în exercitarea atribuţiilor lor".
Articolul 59 din aceeaşi lege arată că „judecătorul care a votat împotrivă poate formula opinie separată. Cu privire la motivarea deciziei se poate formula opinie concurentă. Opinia separată şi, după caz, cea concurentă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, împreună cu decizia".
Excepţia, respinsă ca inadmisibilă
Decizia a fost dată pe 6 iunie. Practic, CCR a respins ca inadmisibilă excepţia ridicată de Bombonica Prodana. Motivul: s-a mai pronunţat pe acest caz şi în Decizia 405 din 15 iunie 2016. Într-un comunicat de presă publicat în acea zi, magistraţii atrăgeau atenţia că doar Legiuitorul poate reglementa pragul.
„Instanţa constituţională nu are competenţa de a complini acest viciu normativ, întrucât şi-ar depăşi atribuţiile legale, acţionând în sfera de competenţă a legiuitorului primar (Parlamentul, prin lege- nr) sau delegat (Guvernul, prin ordonanţă de urgenţă- nr), aceasta fiind singura autoritate care are obligaţia de a reglementa pragul valoric sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu”, arăta CCR. Imediat după acest anunţ, ministerul Justiţiei a anunţat că va introduce un prag valoric pentru abuzul în serviciu.
Discuţiile despre acest prag valoric au loc în contextul în care Liviu Dragnea, este judecat, alături de soţia sa, pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual. Procurorii DNA au stabilit în acest caz un prejudiciu de 108.000 de lei. Astfel, dacă s-ar introduce un prag valoric mai mare de 108.000 de lei pentru incriminarea acestei infracţiuni, Dragnea scapă de acuzaţia de instigare la abuz în serviciu.
Se încarcă comentariile...
