Moldova: Provocare rusească, menită să alimenteze dezinformări şi divizare

Ambasada Rusiei din Chişinău le-a cerut ruşilor din Republica Moldova să înştiinţeze prin e-mail misiunea diplomatică dacă sunt discriminaţi „pe motive naţionale, lingvistice, culturale, religioase şi de altă natură”.

Ambasada rusă a creat în acest sens o adresă electronică ce începe cu „sos.moldova”. În contextul narativelor utilizate de Rusia pentru a-şi explica invazia în Ucrainei, mesajul este perceput la Chişinău ca o ameninţare ce sugerează că Rusia şi-ar pregăti terenul pentru extinderea a ceea ce ea numeşte „operaţiune de denazificare”.

În legătură cu acest demers public al misiunii diplomatice ruse, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Chişinău, Daniel Vodă, a menţionat: „Acest mesaj nu contribuie la atmosfera de calm din societate şi rugăm partenerii să se abţină de la astfel de gesturi şi să dea dovadă de o mai bună evaluare a situaţiei din ţara noastră”. El a precizat că, în Moldova, „sunt garantate drepturile tuturor locuitorilor, fiind o ţară-model în regiune pentru convieţuirea în pace şi siguranţă între toţi locuitorii ei, indiferent de provenienţa etnică asumată”. Daniel Vodă mai precizează că „nu au fost sub nici o formă înregistrate cazuri de discriminare, mai ales pe criterii de apartenenţa etnică, Republica Moldova ghidându-se după mecanisme solide, europene de prevenire a discriminării”. Totuşi, susţine responsabilul de la Ministerul de Externe de la Chişinău, în cazul în care cineva se simte discriminat, acesta se poate adresa Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi egalităţii de şanse, inclusiv la „linia fierbinte” 0-8003-3388.

Directorul executiv al Institutului pentru Politici şi Reforme Europene din Moldova, Iulian Groza, a menţionat pentru DW că „insinuările invocate în mesajul distribuit pe reţelele de socializare de către Ambasada Rusiei prezintă semne speculative şi neprietenoase”: „Din câte se poate observa, pare a fi mai degrabă o provocare menită să alimenteze dezinformări, tensiuni şi divizare în Moldova. Orice îngrijorări sau eventuale motive care au determinat ambasada să vină cu un astfel de mesaj trebuie comunicate în mod oficial, pentru a fi examinate de autorităţile competente ale Republicii Moldova. În lipsa unor evidenţe concrete şi practici presupuse sistemice, acest act al ambasadei poate fi interpretat de către autorităţile naţionale ca acţiune neprietenoasă de provocare”.

"Cetăţeni ruşi omorâţi de ruşi înarmaţi în Ucraina"

Fostul ministru al Apărării al Republicii Moldova, Anatol Şalaru, de asemenea consideră că gestul Ambasadei Rusiei este unul provocator: „E clar că Ambasada rusă face ce ştie ea mai bine: listele cu duşmani, încercând şi pe această cale să destabilizeze situaţia”. El a încurajat cetăţenii să trimită e-mail-uri pe adresa indicată de misiunea diplomatică a Rusiei în care să spună tot ce cred despre această acţiune.

„Eu cunosc cazuri cu moldoveni discriminaţi în Rusia - unii au fost deportaţi în Siberia, au murit acolo de foame, de exploatare, în chinuri grele, inclusiv mulţi copii. Unde se poate adresa cineva cu aşa probleme? De asemenea cunosc cetăţeni ruşi discriminaţi în Rusia, care sunt arestaţi pentru că spun „Nu războiului!”. Unde se poate adresa? Mai ştiu cetăţeni ruşi omorâţi de ruşi înarmaţi în Ucraina. Unde se pot adresa cu aceste cazuri?”, se întreabă retoric directoarea „Ziarului de Gardă” din Moldova, Alina Radu.

Rusia a răspândit un mesaj similar şi în România

Pe 11 martie 2022, un mesaj identic celui emis miercuri seară de Ambasada Rusiei din Chişinău a fost diseminat în spaţiul public şi de misiunea diplomatică a Rusiei din România. Miercuri acest mesaj a fost postat din nou, în limba rusă, pe pagina de Facebook a ambasadei. Pentru plângerile ruşilor din România, a fost creată o adresă de e-mail care începe cu „sos-ambrus”. Anterior, ambasadorul rus la Bucureşti, Valeri Kuzmin, a anunţat că a trimis chiar o notă la MAE român în legătură cu pretinse încălcări ale drepturilor cetăţenilor ruşi. „Ni s-a cerut să le oferim cazuri concrete de încălcare a drepturilor cetăţenilor ruşi şi au promis că vor lua măsuri dacă este posibil. Vom lucra în această direcţie”, menţiona Kuzmin.

Moldova, solidară cu Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova a mai difuzat joi un comunicat cu ocazia împlinirii a 8 ani de la „referendumul” ilegal organizat de Rusia în Crimeea. Diplomaţia de la Chişinău „nu recunoaşte şi consideră decizia Federaţiei Ruse de încorporare a unei părţi a teritoriului suveran al Ucrainei ca fiind o violare flagrantă a principiilor Cartei ONU şi Actului Final de la Helsinki”. „Aşa-zisul referendum şi anexarea Crimeii reprezintă o gravă violare a suveranităţii, integrităţii teritoriale şi frontierelor recunoscute în plan internaţional. Moldova condamnă aceste fapte şi consideră Crimeea parte inalienabilă a Ucrainei. În această perioadă de grea cumpănă Republica Moldova îşi exprimă solidaritatea cu Ucraina”, se arată în comunicatul MAEIE.

Rezoluţia APCE vizând Transnistria a deranjat Rusia

Rusia şi politicienii pro-ruşi din Republica Moldova au reacţionat şi la rezoluţia APCE prin care regiunea transnistreană a Republicii Moldova este recunoscută drept „zonă de ocupaţie rusă”. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a spus că Rusia consideră „inacceptabilă formularea din Rezoluţia APCE privind Transnistria” şi spune că aceasta „nu corespunde stării reale a lucrurilor”.

Pe de altă parte, fostul ambasador al Moldovei la Bucureşti, Mihai Gribincea, susţine că după adoptarea Rezoluţiei APCE prin care Transnistria este declarată regiune ocupată de Rusia, şi Parlamentul Republicii Moldova ar trebui să declare Transnistria teritoriu ocupat de Rusia, adoptând şi o legislaţie corespunzătoare în acest sens în vederea protejării populaţiei aflate sub ocupaţie - aşa cum a procedat Georgia în octombrie 2008. În plus, crede Gribincea, Rezoluţia APCE ar îndreptăţi Republica Moldova să solicite Federaţiei Ruse despăgubiri, compensaţii pentru ocuparea timp de peste 30 de ani a raioanelor din stânga Nistrului.

Vitalie Călugăreanu - Deutsche Welle