Tudorel Toader sfidează GRECO. „Raportul este unul facultativ. Nu trece peste legiuitorul naţional”

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a fost audiat, miercuri, în plenul Senatului, acesta dând explicaţii cu privire la raportul Grupului Statelor împotriva Corupţiei din cadrul Consiliului Europei (GRECO), raport despre care a spus că e facultativ şi că tot Parlamentul e cel care decide cum trebuie redactate legile.

UPDATE: Tudorel Toader, Ministrul Justiţiei: Raportul GRECO, din păcate, a fost transformat într-o temă politică mult mediatizată şi cu prea multe inexactitiăţi. În ziua publicării raportului, cu ghilimelele de rigoare, am fost somat să public de îndată raportul, dacă nu, cu siguranţă am ceva de ascuns. Această somaţie venea aproape concomitent de la o anumită platformă, de la o asociaţie, de la o doamnă care a trecut prin Cabinetul de ministru al Justiţiei şi de la o altă doamnă al cărei nume prefer să nu îl public. Este regretabil dacă autorii somaţiei, cu ghilimelele, nu cunosc procedura GRECO, după cum este şi regretabil dacă o cunosc şi au prezentat-o tendenţios.

Cu îndemnul de a ne păstra demnitatea de legifereare, în acord cu specificul naţional, cu interesul naţional, respectând standardele constituţionale, europene, exprim speranţa faptului că raportul GRECO este opera exclusivă a experţilor GRECO, raport realizat pe baza unei corecte documentări, fără eventuale contribuţii venite din spaţiul naţional. Am exprimat speranţa aceasta pornind de la o realitate pe care am constatat-o şi nu am să spun decât un lucru: eu, personal, am stat de vorbă la minister cu experţii GRECO, nu mi-au creat convingerea că, profesional, se ridică la nivelul conţinutului respectivului raport.

Raportul GRECO este unul de orientare, unul facultativ. Stabileşte standarde europene, dar nu poate să treacă peste legiuitorul naţional care a stabilit că reglementarea este în raport cu constituţia. Curtea Constituţională s-a raportat la standardele comisiei. Să nu ne facem iluzia că în aceeaşi problema comisia dă răspunsuri diferite în funcţie de ţări.

Nicoleta Paoliuc, PNL: România este o fată frumoasă pe care domnul profesor ar fi picat-o la examen cu două subiecte tratate satisfăcător din 13. Nu îmi dau seama cum a ajuns România într-o situaţie stânjenitoare, când e condusă chiar de un profesionist. Din profesionist, v-aţi transformat în om politic. Domnule ministru, consideraţi că asemenea modificări ale Comisiei Iordache vin să remedieze problemele din raportul Greco? Sau accentuează neajunsurile?

Robert Cazanciuc, PSD: Nu înţeleg de ce PNL îi reproşează domnului ministru legile justiţiei, când asta a fost activitatea parlamentului. Putem să-l întrebăm pe domnul ministru despre cartierul justiţiei şi altele. 

Scântei Laura, PNL: Este pentru prima dată când GRECO prin procedura sa adhoc a constat că România riscă prin acest proces legislativ să încalce grav standarde anticorupţie. Potenţial de a afecta capacitatea justiţiei penale, de a combate corupţia şi alte infracţiuni. Domnule ministru, coaliţia susţinută şi de ministrul Justiţiei, a aşezat întregul corp profesional al magistraţilor din România în rândul marilor corupţi, o carte de vizită unică în Europa. GRECO consideră în evaluarea pe care domnul ministru a apreciat-o ca fiind corect documentată că secţia specială este o anomalie şi recomandă ca această soluţie legislativă să fie înlăturată din textul legii 304/2004. Domnule ministru, am aşteptat nişte soluţii sau un semn cu privire la recomandările făcute de GRECO. 

Vlad Alexandrescu, USR: Încep prin a vă reaminti câteva lucruri de bază. GRECO este un organism al Consiliului Europei. Acest raport GRECO a fost realizat, aşa cum aţi spus, într-o situaţie extraordinară, pentru că situaţia din România este una extrem de gravă. Raportul confirmă toate criticile aduse de opoziţie şi de zecile de mii de oameni din stradă. Acum ştim de ce puterea se fereşte de un aviz al Comisiei de la Veneţia. GRECO recomandă abandonarea creării acestei structuri de parchet. PSD şi ALDE trebuie să înveţe să legifereze democratic şi responsabil. Deviza „facem ce vrem pentru că putem”  e mai potrivită pentru o clică mafiotă. Această guvernare incompetentă aduce deja prejudicii grave României pe scena internaţională. Dumneavoastră sunteţi una dintre marile decepţii ale guvernării. Aţi ales acţiunea servilă în favoarea patronilor dumneavoastră. De ce aţi ales să vă legaţi numele de această încercare de transformare a României într-un paradis al penalilor?

Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului: Campania împotriva corupţiei s-a transformat într-un instrument politic. O campanie organizată aşa cum se organiza şi în anii 50. Şi atunci ca şi acum normele statelor de drept erau călcate în picioare. Stimaţi colegi, protocoalele dintre SRI şi DNA nu vă preocupă? Protocoalele dintre SRI şi CSM vi se par naturale? Astea sunt trăsăturile statului de drept? Haideţi să continuăm lupta împotriva corupţiei, aşa cum a fost ea concepută. Am impresia că aţi rămas cu o placă de patefon la care s-a stricat şănţuleţul care zice doar să continuăm lupta anticorupţie. 

Traian Băsescu: Aş începe salutând raportul GRECO care atenţionează asupra unor teme şi nu asupra unor realităţi ale legilor pentru că nici în momentul de faţă nu avem legile promulgate. După raport, au fost trecute prin ciurul CCR şi au fost aduse la limita constituţională. Aş face o remarcă pentru a diminua demagogia. Se agaţă foarte mulţi de creare acestei secţii speciale, dar această secţie există în DNA, faptul că se duce într-o zonă mai neutră eu cred că este un progres. 

Cei 14 ani au arătat că sunt necesare modificări şi susţin că cea mai mare parte a modificărilor sunt corecte. Şi vă spune un om pe care şi liberalii şi psd îl acuzaţi pentru cum a organizat justiţia. Rostul procesului care are loc acum în Parlament sunt revizuiri necesare în scopul evitării chiar şi a abuzului pe care nimeni nu îl poate contesta că nu s-a făcut cel puţin în procesul de anchetă penală. Aş vrea să profit de această dezbatere să vă spun încă o dată că ce s-a făcut în perioada 2004-2014 este un progres enorm al justiţiei faţă de locul în care era în 2004 când la sediul PSD stabileaţi dumneavastră cui se fac dosare şi cui nu. Se pare că între timp aţi progresat şi se mai stabilea în perioada 2010-2014 unde se fac dosare la o vilă numită K2 unde se întâlneau Dragnea, cu Ponta, cu Maior, cu Coldea, cu Kovesi cu Dâncu. Mai vreţi nume? 

Titus Corlăţean, PSD: GRECO semnalează un set de recomandări care încalcă Constituţia. De asemenea îndeamnă la încălcarea deciziei CCR despre această secţie specială. GRECO face nişte recomandăro care pe mine m-au stupefiat în egală măsură pe baza a „se pare că”, „am fi fost informaţi că”. Când foloseşti tu GRECO aşa-zişi experţi independenţi, precum Laura Ştefan, atunci te poţi aştepta să nu fie de fapt imparţiali, tu GRECO începi să ai o problemă de credibilitate. Vă propun să dăm la o parte aura acestor instituţii.  

Tudorel Toader: Am asistat la o dezbatere eminamente politică pe o temă juridică. Am fost întrebat dacă e necesară o modificare a legilor corupţiei. Da, societatea evoluează, ultimii ani ne-au arătat că legislaţia a generat foarte multe erori judiciare, să nu vorbesc de numărul crescând de achitări, să nu dau exemplul celei mai răsunătoare achitări când o distinsă personalitate a dreptului a fost ţinută şapte ani în frământări. Pe astea nu i le mai întoarce nimeni, indiferent de despăgubiri. Am făcut şi fac următorul apel: fiecare să ne cunoaştem competeneţele, fiecare să ne respectăm competenţele pe care le avem. De ce ministrul Justiţiei nu sesisează Comisia de la Veneţia? Dacă nu aţi spus întrebarea doar de dragul presei, vă îndemn să verificaţi compenteţele acelei comisii. Răspund întrebării? La acest moment ministrul nu este în măsură să sesizeze Comisiei. Am fost întrebat de ce nu propun revocarea domnului Florin Iordache. Potrivit art. 132 din Constituţie, procurorii îşi desfăşoară actvititatea sub autoritatea ministrului Justiţiei, dar nu există un articol care să spună că parlamentarii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei. Secţia specială se duce la ministerul Public, CCR a considerat ca fiind constituţională. 

Nu se pune problema comparării cu Polonia pentru că acolo, activarea art. 7, vine din nerespectarea condiţiilor Curţii Constituţionale, ceea ce în România nu se pune. Vă mulţumesc că m-aţi invitat, vă asigur că voi veni de fiecare dată pentru că nu am nimic de ascuns. Să ne păstrăm libertatea şi demnitata de a legifera în acord cu interesul naţional şi limitele constituţionale, şi nu cu exigenţele europene. 

UPDATE Alina Gorghiu, senator PNL, a luat cuvântul din partea părţii liberale. „Vorbim în parlament cu ministrul Justiţiei pe 9 mai, deşi raportul a fost publicat pe 23 martie7, a declarat Gorghiu. Aceasta a subliniat că din cauza faptului că Parlamentul e condus de„nişte oameni cu probmele penale“ nu a fost sesizată Comisia de la Veneţia.   

„APCE a sesizat Comisia de la veneţia în urmasolicitării PNlpentru că nimeni din ţară nu a fost de acord să facă acest demers“, a mai spus Gorghiu. 

Marţi, ministrul Justiţiei s-a întâlnit cu preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, la finalul întrevederii Tudorel Toader declarând că au discutat chestiuni procedurale legate de audierea sa în Parlament.

"Este prima dată când în calitate de ministru particip la ce se numeşte "Ora Guvernului" şi am discutat chestiuni de procedură pentru că doar nu era să-i prezint răspunsurile ce le voi da mâine, cu atât mai mult cu cât mâine voi răspunde la întrebările pe care le voi primi mâine. Nu am primit întrebările dinainte ca să ştiu nici întrebarea, nici răspunsul", a declarat Tudorel Toader, după întâlnirea cu preşedintele Senatului. 

Ministrul Justiţiei urma să participe la "Ora Guvernului" în 3 mai, dar audierea a fost amânată atunci pentru 9 mai.

Tudorel Toader a fost chemat în Parlament de către PNL, pentru a da explicaţii privind raportul Grupului Statelor împotriva Corupţiei din cadrul Consiliului Europei (GRECO).

Grupul Statelor împotriva Corupţiei din cadrul Consiliului Europei (GRECO) a făcut public în luna aprilie Raportul referitor la România în care îşi exprimă îngrijorarea profundă faţă de anumite aspecte ale legilor adoptate de Parlament privind statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii precum şi privind amendamentele propuse pentru legislaţia penală.

GRECO precizează într-un comunicat că a redactat raportul în urma deciziei luate la reuniunea din decembrie 2017 de a face o evaluare urgentă a reformelor judiciare din România, având în vedere că acestea pot duce la încălcarea serioasă a standardelor anti-corupţie.

Raportul notează, de asemenea, că amendamentele la cele trei legi privind sistemul judiciar adoptate de Parlament în decembrie 2017 nu conţin cele mai controversate propuneri, care au fost prezentate iniţial în vară. Totuşi, GRECO este îngrijorată de impactul potenţial al legilor, inclusiv pentru structura de personal a instanţelor şi a parchetelor.

"În pofida importanţei şi a obiectivului vast al acestor reforme, impactul lor nu a fost evaluat corespunzător iar procesul legislativ a fost discutabil", consideră GRECO.

GRECO solicită României să renunţe la ideea creării unei secţii speciale pentru anchetarea infracţiunilor din sistemul judiciar.

Documentul ia act de procesul de revocare din funcţie a şefei DNA Laura Codruţa Kovesi, iniţiat în luna februarie şi reînnoieşte apelul la garanţii suplimentare în ceea ce priveşte numirea şi revocarea procurorilor şefi de către executiv.

GRECO este în egală măsură critic cu privire la amendamente propuse la legislaţia penală considerând că, în cazul în care acestea vor fi adoptate, în mod clar vor contraveni unora dintre angajamentele internaţionale ale României, inclusiv Convenţia privind legislaţia penală în domeniul corupţiei.

"Amendamentele cu privire la procedura penală discutate în prezent în comisia parlamentară comună sunt percepute de alte state ca o ameninţare la adresa concretizării asistenţei judiciare reciproce", notează documentul.

De asemenea, raportul critică "o serie de proiecte de lege iniţiate în Senat în 21 decembrie 2017 care ar atenua prevederile referitoare la incriminarea diverselor infracţiuni de corupţie din Codul penal; de exemplu, mita şi traficul de influenţă nu s-ar mai aplica în cazul funcţiilor alese, iar în ceea ce priveşte abuzul în serviciu, amendamentele ar dezincirmina total infracţiunile cu un prejudiciu sub 200.000 de euro"

GRECO invită România să prezinte stadiul reformelor în justiţie în următoarea sa reuniune plenară din 18 - 22 iunie 2018 şi să se abţină de la adoptarea unor amendamente la legislaţia penală care ar submina lupta anticorupţie.