Magistratul care l-a condamnat la 13 ani de închisoare pe un director de spital: „Pedepsele blânde nu fac decât să încurajeze corupţia din sistemul medical”
0Cetăţeanul de rând care se internează într-un spital, unde contractele sunt „dijmuite” prin mită, beneficiază de servicii fie supraevaluate, fie deficitare din punct de vedere calitativ. Aceasta este concluzia magistratului care a dat cea mai mare condamnare primită de un director de spital în România: 13 ani şi 4 luni de închisoare
Condamnările blânde date în dosarele de corupţie nu fac decât să încurajeze astfel de infracţiuni, susţine judecătorul Mitu Stegaru de la Tribunalul Bucureşti. Mai ales că este vorba de sume uriaşe de bani, obţinute uşor de demnitari sau funcţionari. „Altfel spus, pentru o pedeapsă de 3-5 ani închisoare, fie si cu executare, care de cele mai multe ori este redusă fie datorită vârstei, fie datorită lucrărilor cu caracter ştiinţific, «se merită» riscul câtorva milioane de euro în patrimoniul propriu”, arată magistratul cum îşi fac planurile „Halatele albe”.
Mitu Stegaru a ajuns la această concluzie după ce a analizat dosarul în care fostul manager al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa, Dănuţ Căpăţână, din perioada 2009-2016, era acuzat de cinci infracţiuni de luare de mită şi spălare de bani. În esenţă, este vorba de cea mai mare şpagă pe care ar fi încasat-o un director de spital din România: 1,2 milioane de euro. Verdictul judecătorului, cea mai mare condamnare primită de un director de spital din România: 13 ani şi 4 luni de închisoare. Sentinţa nu este definitivă. Cazul este pe rolul Curţii de Apel Bucureşti.
Despre tentaţia şpăgii
„Instanţa observă că deşi în ultimii ani numărul managerilor de unităţi sanitare depistaţi, urmăriţi penal, trimişi în judecată si condamnaţi a crescut în mod considerabil fenomenul corupţiei din sistemul medical tinde să devină generalizat, cu grave consecinţe asupra sănătăţii celor care sunt îndreptăţiţi la un act medical de calitate, aspect care nu poate fi explicat decât prin pedepsele blânde aplicate în majoritatea cazurilor, care nu fac altceva decât să încurajeze astfel de infracţiuni, cuantumul sumelor cu care aceşti funcţionari se îmbogăţesc peste noapte fiind extrem de tentante”, arată magistratul Mitu Stegaru în motivarea acestei sentinţe.
Judecătorul a atras atenţia că Dănuţ Căpăţână a dobândit calitatea de manager al Spitalului Clinic de Urgenţă Constanţa prin „numire” si nu printr-un concurs aspect care conduce la concluzia că încă de la început acesta s-ar fi preocupat mai degrabă de propria „înavuţire” si mai puţin de sănătatea locuitorilor judeţului Constanţa, „acei cetăţeni plătitori de taxe si impozite care erau îndreptăţiţi să solicite o mai bună administrare a banului public, care urma să se reflecte implicit în calitatea actului medical de care au beneficiat.”
Prejudiciul, plătit tot de cetăţeanul de rând
Magistratul a atras atenţia asupra modului laborios în care a acţionat managerul spitalului, care pentru a încasa mita a încheiat mai multe contracte de prestări servicii fictive. Este vorba de infracţiunea de spălare de bani, pentru care a fost găsit vinovat Căpăţână. Managerul ar fi plimbat şpaga orin offshore-uri, „cu sediul în paradisuri fiscale si care fac practic imposibilă recuperarea acestor sume”.
Magistratul mai arată că Statul român a fost prejudiciat cu 1,2 milioane de euro, prejudiciu care va rămâne nerecuperat. Motivul: valoarea imobilelor, faţă de care s-a instituit sechestrul asiguratoriu, nu acoperă conform evaluărilor nici a cincea parte din valoarea prejudiciului. „Urmează ca cetăţeanul de rând plătitor de taxe si impozite să acopere acest prejudiciu”, arată judecătorul.
„Nu în ultimul rând instanţa constată perseverenţa infracţională de care a dat dovadă inculpatul în calitatea sa de manager al Spitalului Clinic de Urgenţă Constanţa, acesta pretinzând mită de la mai multe persoane pe parcursul unei îndelungate perioade de timp, practic pe parcursul a trei ani de zile, inculpatul a dovedit o nărăvire infracţională, fiind preocupat mai degrabă de propria bunăstare decât de calitatea actului medical la care era îndreptăţit contribuabilul de rând”, a concluzionat Mitu Stegaru.
Calitatea actului medical: deficitară
„Totodată, se pune întrebarea care a fost calitatea actului medical de care a beneficiat cetăţeanul român la SCJU Constanţa în condiţiile în care serviciile medicale furnizate de către firmele mituitoare erau «dijmuite» cu 10-15% şi care era în realitate valoarea acestor contracte?”, se întreabă retoric Mitu Stegaru, în sentinţa de condamnare.
Evident, arată judecătorul, în aceste condiţii „acele servicii erau fie supraevaluate, fie deficitare din punct de vedere calitativ, astfel încât devine plauzibilă percepţia cetăţeanului român că intră într-o unitate spitalicească cu afecţiune şi se externează cu altele”. Toate acestea, suţine Mitu Stegaru, în condiţiile în care deşi pe parcursul ultimilor ani fondurile alocate Ministerului Sănătăţii au fost considerabile. „Fonduri care astfel nu contribuie la creşterea calităţii actului medical, ci la îmbogăţirea celor care administrează aceste fonduri, cum este si cazul lui Dănuţ Căpăţână”, se mai arată în motivare.
„Funcţionarul public are îndatorirea de a considera interesul public mai presus decât interesul privat” Mitu Stegaru, judecător
În faţa Tribunalului Bucureşti, sperând la o condamnare mai blândă, Dănuţ Căpăţână a recunoscut acuzaţiile. „Referitor la atitudinea de recunoaştere de care a dat dovadă inculpatul în faza de urmărire penală si în faţa instanţei cu ocazia judecăţii, în raport de materialul probator administrat în cauză, instanţa constată că acesta a manifestat acea atitudine de recunoaştere pentru a beneficia de reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime (probele acuzării fiind irefutabile) si nicidecum ca o manifestare de regret faţă de săvârşirea acelor infracţiuni”,a concluzionat magistratul.
Cazurile lui Mitu Stegaru
Mitu Stegaru a ajuns cunoscut în 2011, după ce l–a arestat de două ori pe Sorin Ovidu Vîntu. Atunci avea să facă referire la modul în care mogulul a recuzat-o pe magistratul Camelia Bogdan, dintr-un dosar pe care-l judeca: „Inculpatul încearcă să scape de judecători pe care îi considera «indezirabili» şi din nefericire uneori şi reuşeste”.
Apoi avea să dea o serie de condamaări dure: afaceristul Dinel Staicu - la 12 ani de închisoare în dosarul falimentării Băncii Internaţionale a Religiilor, sau pe fostul deputat UDMR, Olosz Gergely- 7 ani de închisoare.
„Noul Cod Penal prevede pedepse mult mai blânde pentru corupţie… Acesta nu face nimic altceva decât să încurajeze săvârşirea de infracţiuni de corupţie ca şi când Romania nu ar fi catalogat drept cel mai corupt stat din UE, ci ar fi privit ca un stat din Scandinavia”, motiva Stegaru, în sentinţa lui Olosz Gergely.
Cea mai recentă condamnare dată de magistrat, este în cazul chestorului Constantin Bolboşanu, fost directorul adjunct al Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate din Poliţia Română, acuzat că a primit 110.000 de euro: 9 ani şi 4 luni.