Magistratul care l-a condamnat la 13 ani de închisoare pe un director de spital: „Pedepsele blânde nu fac decât să încurajeze corupţia din sistemul medical”

Magistratul care l-a condamnat la 13 ani de închisoare pe un director de spital: „Pedepsele blânde nu fac decât să încurajeze corupţia din sistemul medical”

Fostul manager al SCJU Constanţa, Dănuţ Căpăţână, a fost condamnat la 13 ani şi 4 luni de închisoare pentru luare de mită şi spălare de bani

Cetăţeanul de rând care se internează într-un spital, unde contractele sunt „dijmuite” prin mită, beneficiază de servicii fie supraevaluate,  fie  deficitare  din punct de vedere  calitativ. Aceasta este concluzia magistratului care a dat cea mai mare condamnare primită de un director de spital în România: 13 ani şi 4 luni de închisoare

Ştiri pe aceeaşi temă

Condamnările blânde date în dosarele de corupţie nu fac decât să încurajeze astfel de infracţiuni, susţine judecătorul Mitu Stegaru de la Tribunalul Bucureşti. Mai ales că este vorba de sume uriaşe de bani, obţinute uşor de demnitari sau funcţionari. „Altfel spus,  pentru o pedeapsă de 3-5 ani închisoare, fie  si cu executare, care de cele mai multe ori este redusă fie  datorită vârstei, fie  datorită lucrărilor cu caracter  ştiinţific, «se merită» riscul câtorva  milioane de euro în patrimoniul  propriu”, arată magistratul cum îşi fac planurile „Halatele albe”.

Mitu Stegaru a ajuns la această concluzie după ce a analizat dosarul în care fostul manager al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa, Dănuţ Căpăţână, din perioada 2009-2016, era acuzat de cinci infracţiuni de luare de mită şi spălare de bani. În esenţă, este vorba de cea mai mare şpagă pe care ar fi încasat-o un director de spital din România: 1,2 milioane de euro.  Verdictul judecătorului, cea mai mare condamnare primită de un director de spital din România: 13 ani şi 4 luni de închisoare. Sentinţa nu este definitivă. Cazul este pe rolul Curţii de Apel Bucureşti.

Despre tentaţia şpăgii

„Instanţa observă că deşi în ultimii ani numărul managerilor  de unităţi sanitare depistaţi, urmăriţi penal, trimişi în judecată  si condamnaţi a crescut în  mod  considerabil  fenomenul corupţiei din  sistemul  medical tinde  să devină  generalizat, cu grave  consecinţe  asupra  sănătăţii celor care  sunt  îndreptăţiţi la un act medical de calitate, aspect care nu poate fi explicat decât  prin pedepsele  blânde aplicate în majoritatea cazurilor, care nu fac altceva  decât  să încurajeze astfel de infracţiuni, cuantumul sumelor  cu care aceşti  funcţionari se îmbogăţesc peste noapte fiind extrem de tentante”, arată magistratul Mitu Stegaru în motivarea acestei sentinţe.

Judecătorul a atras atenţia că Dănuţ Căpăţână a dobândit  calitatea de manager al Spitalului Clinic  de Urgenţă Constanţa prin „numire” si  nu printr-un concurs  aspect care conduce la concluzia  că încă de la început  acesta  s-ar fi preocupat  mai degrabă de propria „înavuţire” si mai puţin  de  sănătatea  locuitorilor  judeţului Constanţa, „acei cetăţeni plătitori de taxe si impozite care  erau îndreptăţiţi să solicite o mai bună administrare a  banului public, care urma  să se reflecte implicit în calitatea  actului medical de care au beneficiat.”

Prejudiciul, plătit tot de cetăţeanul de rând

Magistratul a atras atenţia asupra modului laborios în care a acţionat managerul spitalului, care pentru a încasa mita a încheiat  mai multe  contracte  de prestări servicii fictive. Este vorba de infracţiunea de spălare de bani, pentru care a fost găsit vinovat Căpăţână. Managerul ar fi plimbat şpaga orin offshore-uri, „cu sediul în paradisuri fiscale si care fac practic  imposibilă recuperarea acestor sume”.

Magistratul mai arată că Statul român a fost prejudiciat cu 1,2 milioane de euro, prejudiciu care  va rămâne nerecuperat. Motivul:  valoarea imobilelor,  faţă de care  s-a  instituit  sechestrul asiguratoriu, nu acoperă conform evaluărilor nici a cincea parte  din  valoarea prejudiciului. „Urmează  ca  cetăţeanul de rând  plătitor  de taxe  si impozite  să acopere acest prejudiciu”, arată judecătorul.

„Nu în ultimul rând  instanţa constată perseverenţa infracţională de care a dat dovadă inculpatul în calitatea sa  de manager al Spitalului Clinic  de Urgenţă Constanţa, acesta  pretinzând mită de la mai multe  persoane  pe parcursul  unei îndelungate perioade de timp, practic  pe parcursul a  trei ani de zile,  inculpatul a  dovedit  o nărăvire infracţională, fiind preocupat mai degrabă de propria  bunăstare  decât  de  calitatea actului medical la care era  îndreptăţit  contribuabilul de rând”, a concluzionat Mitu Stegaru.

Calitatea actului medical: deficitară

„Totodată,  se pune întrebarea care a  fost calitatea  actului medical de care a beneficiat  cetăţeanul român la SCJU Constanţa  în condiţiile în care  serviciile medicale  furnizate de către   firmele  mituitoare  erau «dijmuite» cu 10-15% şi care era în realitate  valoarea acestor  contracte?”, se întreabă retoric Mitu Stegaru, în sentinţa de condamnare.

Evident, arată judecătorul, în aceste  condiţii „acele  servicii erau fie supraevaluate,  fie  deficitare  din punct de vedere  calitativ, astfel încât  devine  plauzibilă percepţia  cetăţeanului român că intră într-o unitate  spitalicească  cu afecţiune şi se  externează cu altele”. Toate acestea, suţine Mitu Stegaru, în condiţiile în care deşi pe parcursul ultimilor  ani fondurile alocate  Ministerului Sănătăţii au  fost considerabile. „Fonduri care  astfel nu  contribuie  la creşterea calităţii actului  medical,  ci la îmbogăţirea celor  care administrează aceste  fonduri, cum este  si cazul lui Dănuţ Căpăţână”, se mai arată în motivare.

„Funcţionarul public are îndatorirea de a considera interesul public mai presus decât interesul privat”
Mitu Stegaru, judecător

În faţa Tribunalului Bucureşti, sperând la o condamnare mai blândă, Dănuţ Căpăţână a recunoscut acuzaţiile. „Referitor la   atitudinea de recunoaştere de care a dat dovadă inculpatul în faza de urmărire penală si în faţa instanţei cu ocazia  judecăţii, în raport de materialul probator  administrat în cauză, instanţa  constată  că acesta a manifestat  acea atitudine de recunoaştere  pentru a beneficia  de reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime  (probele acuzării  fiind  irefutabile)  si nicidecum  ca o manifestare de regret  faţă de  săvârşirea acelor infracţiuni”,a concluzionat magistratul.

Cazurile lui Mitu Stegaru

Mitu Stegaru a ajuns cunoscut în 2011, după ce l–a arestat de două ori pe Sorin Ovidu Vîntu. Atunci avea să facă referire la modul în care mogulul a recuzat-o pe magistratul Camelia Bogdan, dintr-un dosar pe care-l judeca: „Inculpatul încearcă să scape de judecători pe care îi considera «indezirabili» şi din nefericire uneori şi reuşeste”.

Apoi avea să dea o serie de condamaări dure: afaceristul  Dinel Staicu - la 12 ani de închisoare în dosarul falimentării Băncii Internaţionale a Religiilor, sau pe fostul deputat UDMR, Olosz Gergely- 7 ani de închisoare.  
„Noul Cod Penal prevede pedepse mult mai blânde pentru corupţie… Acesta nu face nimic altceva decât să încurajeze săvârşirea de infracţiuni de corupţie ca şi când Romania nu ar fi catalogat drept cel mai corupt stat din UE, ci ar fi privit ca un stat din Scandinavia”, motiva Stegaru, în sentinţa lui Olosz Gergely.

Cea mai recentă condamnare dată de magistrat, este în cazul chestorului Constantin Bolboşanu, fost directorul adjunct al Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate din Poliţia Română, acuzat că a primit 110.000 de euro: 9 ani şi 4 luni.
 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: