Legea Educaţiei Naţionale, modificată pe furiş în ultima şedinţă a Guvernului Ponta 1 în favoarea rectozaurilor

Legea Educaţiei Naţionale, modificată pe furiş în ultima şedinţă a Guvernului Ponta 1 în favoarea rectozaurilor

Ecaterina Andronescu a modificat Legea Educaţiei Naţionale în ultima şedinţă a Executivului din care a făcut parte

În ultima şedinţă a Guvernului Victor Ponta 1, de marţi, Executivul a aprobat o ordonanţă de urgenţă care modifică radical Legea Educaţiei Naţionale aşa cum a fost gândită de fostul ministru Daniel Funeriu şi restaurează vechiul sistem, în care rectorii pot fi şi parlamentari, şi pensionari.

Ştiri pe aceeaşi temă

O ordonanţă de urgenţă aprobată marţi, în ultima şedinţă a Guvernului Victor Ponta 1, iniţiată de ministrul Ecaterina Andronescu pe ultima sută de metri a mandatului său, modifică fundamental Legea Educaţiei Naţionale (LEN), intrată în vigoare în 2011, sub coordonarea lui Daniel Funeriu.

Principalele modificări aduse de ordonanţa de urgenţă publicată în Monitorul Oficial din 19 decembrie 2012 marchează practic revenirea la sistemul de învăţământ anterior, în care rectorii universităţilor pot ocupa şi funcţii ca cea de parlamentar şi de demnitate publică, cu excepţia membrilor Executivului şi a secretarilor de stat, fără a risca să intre în incompatibilitate.

Asta după ce, anul trecut, mai mulţi rectori, printre care şi Andronescu, au intrat în vizorul Agenţiei Naţionale de Integritate fiind acuzaţi de incompatibilitate pentru că ocupau şi funcţia de parlamentar. În prezent, Ecaterina Andronescu se judecă cu ANI, după ce a atacat cu recurs decizia Curţii de Apel Bucureşti, care a dat dreptate inspectorilor de integritate. De altfel, modificările introduse nu o salvează pe Ecaterina Andronescu de procesul cu ANI, întrucât acestea nu se aplică retroactiv.

Mai mult, rectorii pot deţine funcţii de conducere în partidele politice, iar cei care ajung la vârsta de pensionare îşi vor putea păstra şi funcţia din universităţi. 

În plus, profesorii universitari pot să coordoneze la doctorat oricâţi studenţi aprobă senatul universităţii şi nu maximum 8, cum era în LEN, mai prevede ordonanţa de urgenţă.

Actul normativ a fost trecut de Andronescu prin Guvern fără nicio consultare publică prealabilă, aşa cum prevede legea, nefiind publicată pe site-ul oficial al Ministerului Educaţiei.

Astfel, potrivit Legii nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, în cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative autoritatea administraţiei publice are obligaţia să publice un anunţ referitor la această acţiune în site-ul propriu, să-l afişeze la sediul propriu, într-un spaţiu accesibil publicului, şi să-l transmită către mass-media centrală sau locală, după caz. 

”Anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoştinţa publicului cu cel puţin 30 de zile înainte de supunerea spre analiză, avizare şi adoptare de către autorităţile publice”, prevede legea.

Contactat de ”Adevărul”, secretarul de stat pentru învăţământul universitar în Ministerul Educaţiei, Gigel Paraschiv, a explicat că ”textul ordonanţei nu a fost publicat pe site-ul ministerului pentru că a fost la avizat, când nu ai toate avizele nu poţi să o publici".

De altfel, Ministerul Educaţiei a încercat să treacă această ordonanţă şi în şedinţa de guvern de săptămâna trecută, însă atunci executivul nu a aprobat proiectul, potrivit răspunsului oficial de la guvern remis ”Adevărul”.

Principalele modificări introduse prin ordonanţa promovată de Ecaterina Andronescu:

- cei care ocupă o funcţie de conducere sau de demnitate publică vor putea să fie în paralel şi rectori, cu excepţia membrilor executivului sau a secretarilor de stat, care vor fi obligaţi să se suspende din funcţia de rector pe durata mandatului guvernamental (în cazul Guvernului Victor Ponta 2, există doi miniştri propuşi - Mihnea Costoiu şi Remus Pricopie care sunt şi rectori, la Politehnica Bucureşti, respectiv Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administraţie)

- profesorii universitari vor putea să ocupe funcţii de conducere în toate universităţile, fie de stat, particulare sau confesionale, chiar dacă au ajuns la vârsta pensionării sau sunt pensionari

- cei care sunt în conducerea unui partid politic vor putea ocupa şi funcţia de rector după ce a fost aprobată această ordonanţă de urgenţă

- profesorii universitari vor putea coordona la Doctorat oricâţi studenţi-doctoranzi aprobă senatul universitar, fiind eliminată cifra maximă de 8 studenţi/profesor introdusă de LEN

- condiţii relaxate pentru profesorii universitari care au peste 65 de ani astfel încât să poată conduce studenţi-doctoranzi

- dispare Atestatul de Abilitare dintre condiţiile pentru ocuparea funcţiei de profesor universitar, iar termenul de ”abilitare” devine: ”certificarea calităţii unei persoane de a conduce lucrări de doctorat”, fiind eliminată condiţia referitoare la ”ocuparea funcţiei didactice şi de cercetare de profesor universitar"

- în preuniversitar, profesorii cu gradul didactic I sau cu titlul ştiinţific de doctor pot fi menţinuţi, cu aprobarea anuală a consiliului de administraţie, ca titulari în funcţia didactică până la trei ani peste vârsta de pensionare, la cerere

- un profesor titular din preuniversitar va putea să depăşească norma didactică minimă

- se modifică din temelii regulile de organizare şi de alegere a conducerii Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS), instituţia care acreditează universităţile şi care realizează clasificarea facultăţilor

- eşalonarea plăţii sumelor restante câştigate de profesori prin hotărâri judecătoreşti

- ”privatizarea” institutelor de cercetare, care vor putea trece în subordinea universităţilor

Conflict de interese la nivel înalt

Inspectorii de integritate au anunţat public în iunie 2011 că Ecaterina Andronescu a fost incompatibilă în perioada când a fost şi rector al Universităţii Politehnică din Bucureşti şi senator PSD, dar şi vicepreşedinte al partidului.

Ecaterina Andronescu a contestat decizia, iar Curtea de Apel Bucureşti i-a dat respins iniţial cererea de suspendare a deciziei Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), decizie atacată cu recurs de oficial.

Alături de Andronescu, ANI a stabilit în iunie 2011 că şi alţi trei parlamentari care sunt si rectori, Florian Popa, Nicolae Robu si Stefan Iosif Dragulescu, se află în incompatibilitate în raport cu prevederile noii Legi a Educaţiei. 

În 2 mai 2012, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) anunţa că a sesizat Parchetul instanţei supreme în cazul Ecaterinei Andronescu pentru conflict de interese, deoarece în timpul mandatului de ministru al Educaţiei a fost şi manager în cadrul unui proiect POSDRU, funcţie în baza căreia a încasat aproape 40.000 de lei.

Rector şi manager de proiect european

ANI preciza că, în perioada 12 februarie 2009 - 30 septembrie 2009, mandatul Ecaterinei Andronescu de rector şi ordonator de credite al Universităţii Politehnica din Bucureşti a fost întrerupt pentru îndeplinirea funcţiei de ministru al Educaţiei.

Ecaterina Andronescu a câştigat la Curtea de Apel Bucureşti procesul cu Agenţia Naţională de Integritate privind conflictul de interese, instanţa dispunând anularea deciziei ANI potrivit căreia Andronescu a fost în timpul mandatului de ministru al Educaţiei şi manager în cadrul unui proiect.

Potrivit ANI, în perioada îndeplinirii funcţiei de ministru, Andronescu nu s-a suspendat din funcţia de manager de proiect. În aceste condiţii, ANI susţinea că Ecaterina Andronescu a încălcat regimul juridic privind conflictul de interese în materie administrativă, ca urmare a obţinerii unui beneficiu patrimonial şi a semnării documentelor din cadrul proiectului.

Ecaterina Andronescu declara atunci că până la ieşirea din mandatul de ministru al Educaţiei nu a luat niciun leu din proiectul cu fonduri structurale, iar în 2010 a primit de la Agenţie un verdict din care rezultă că nu este incompatibilă.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: