Audierea Laurei Codruţa Kovesi la Consiliul Superior al Magistraturii, amânată pentru data de 9 mai

Audierea Laurei Codruţa Kovesi la Consiliul Superior al Magistraturii, amânată pentru data de 9 mai

Laura Codruţa Kovesi la audierile din cadrul CSM în urma raportului ministrului Justiţiei

Procurorul şef al DNA Laura Codruţa Kovesi a fost audiată miercuri în cadrul Secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, audiere având loc ca urmare a raportului de control a Inspecţiei Judiciare efectuat luna ianuarie. Audierea a durat doar 30 de minute, urmând să fie continuată pe data de 9 mai.

Ştiri pe aceeaşi temă

UPDATE 11.15 Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, şi adjunctul său, procurorul Marius Iacob, în cazul cărora Inspecţia Judiciară a început, în ianuarie, acţiuni disciplinare, au fost audiaţi la Consiliul Superior al Magistraturii timp de aproximativ 30 de minute, fiind chemaţi din nou 9 mai. Şedinţa Secţiei pentru procurori în materie disciplinară a CSM a început la ora 10.00, nu a fost publică şi a durat aproximativ 30 de minute. Şefa DNA şi adjunctul său, Marius Iacob, nu au făcut nicio declaraţie la ieşirea de la CSM.
 
UPDATE 09.45 Laura Codruţa Kovesi a ajuns la CSM şi le-a spus jurnaliştilor că a pregătit probele necesare audierii.
 
Conform raportului întocmit de Inspecţia Judiciară, şefa DNA ar fi încâlcat trei articole din Statutul Magistraţilor. Şedinţa este programată pentru ora 10.
 
Astfel, în data de 12 ianuarie, Inspecţia Judiciară anunţa exercitarea acţiunii disciplinare faţă de Laura Codruţa Kovesi, procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute la trei dintre articolele Statutului Magistraţilor.
 
Este vorba de art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată, respectiv „manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu” constând în aceea că, în cadrul unei şedinţe de lucru, a avut manifestări de natura a aduce atingere onoarei şi probităţii profesionale a magistraţilor procurori, precum şi prestigiului justiţiei, împrejurări identificate în înregistrările audio apărute în spaţiul media la data de 18.06.2017. 
 
În concret, procurorul şef al DNA s-a exprimat în sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii si credibilităţii instituţiei, generate de Decizia CCR 68/2017, prin instrumentarea urgentă a unor dosare „cu miniştri”, de impact mediatic, şi-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv şi general obligatoriu al Deciziei CCR 68/2017 şi a folosit exprimări inadecvate la adresa Curţii Constituţionale şi a unui judecător al Curţii Constituţionale, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul din criteriile în funcţie de care se prioritizează soluţionarea dosarelor este impactul mediatic al acestora şi calitatea oficială a persoanelor cercetate.
 
De asemenea, procurorul şef al DNA a folosit faţă de colegii procurori un ton superior şi agresiv, inadmisibil în raport cu standardele minimale de etică şi deontologie ale unui magistrat, de natură a genera în rândul opiniei publice un sentiment de indignare şi a unui dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor supremaţiei Constituţiei şi a legilor, precum şi a imparţialităţii procurorilor.
 
Un alt articol vizat este art. 99 lit. c) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată, respectiv „atitudinile nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, celălalt personal al instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii”  constând în aceea că prin intermediul unei corespondenţe electronice (email) a adoptat o atitudine nedemnă, folosind la adresa procurorilor cuvinte si expresii cu un conţinut vădit denigrator, insultător şi ameninţător, respectiv „laşi”, „bârfitori”, „infractori”, făcând cunoscut acestora faptul că „există deja un cerc de suspecţi” ,cu referire la un dosar penal, încălcând astfel obligaţia de rezervă şi normele de conduită ataşate profesiei de magistrat. 
 
În final, raportul Inspecţiei Judiciare face referire la art. 99 lit. m teza a II a) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată, raportul invocând „nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanţei sau al parchetului ori a altor obligaţii cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente” constând  în  aceea că a încălcat cu ştiinţă dispoziţiile art. 7 lit. b din Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei  Naţionale Anticorupţie, aprobat prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr.1643/C din 15.05.2015, publicat în Monitorul Oficial al României nr.350 din 21.05.2015, care se referă la  atribuţiile procurorului şef al Direcţiei  Naţionale Anticorupţie şi prevede că acesta : „urmăreşte repartizarea cauzelor sau, după caz, repartizează cauze în raport cu criterii obiective precum specializarea şi pregătirea procurorului, volumul de activitate, complexitatea şi operativitatea soluţionării cauzelor, conflictele de interese sau incompatibilităţile în exercitarea funcţiei”, prin desemnarea în calitate de procuror de caz a unui magistrat care se afla într-o vădită stare de incompatibilitate.
 
Alături de Laura Codruţa Kovesi va fi audiată şi procurorul DNA Marius Constantin Iacob.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: