Judecător, despre mitingul diasporei: Un protest legitim. Oamenii s-au delimitat de acţiunile violente

Furtul armei jandarmeriţei Ştefania şi celelalte acţiuni violente de la mitingul din 10 august au  confiscat un protest legitim al unor oameni care s-au delimitat şi depărtat de acţiunile violente, susţine magistratul de la Judecătoria Sectorului 1 care a decis arestarea hoţului care a furat arma subofiţerului.

Jandarmeriţa Şefania făcea parte din „binomul” din urma formaţiunii de intervenţie, la mitingul diasporei din seara zilei de 10 august, rolul ei fiind să protejeze partea din spate a grupului de jandarmi pe timpul deplasării. Practic, în momentul în care au fost prinşi de ultraşi şi bătuţi, cei doi jandarmi, Ştefania şi colegul ei, se deplasau cu spatele, jandarmul fiind ultima persoană din grupare, ce se deplasa cu spatele, în timp ce era ghidat de către colega sa, Ştefania. 

Cel puţin aşa reiese din declaraţiile date de jandarmi în faţa anchetatorilor care instrumentează dosarul furtului pistolului Carpaţi din dotarea tinerei sergent major. Mărturia apare în motivarea instanţei care a decis arestarea preventivă a lui Daniel Dumitru acuzat că i-a furat arma Ştefaniei. 

Judecătorul dezvăluie în document şi motivul pentru care cei doi militari au fost „lăsaţi” în urmă de colegii lor. „Pe parcursul desfăşurării misiunii, în jurul orei 23:00, persoanele vătămate, ce se aflau împreună cu alţi colegi de serviciu, au primit ordin să se deplaseze în zona restaurantului <<Spring Time>> din Piaţa Universităţii, întrucât o parte a cetăţenilor ce participau la manifestaţie aveau comportament violent, manifestându-se prin aruncarea de pietre, bucăţi de borduri, sticle ce conţineau apă sau apă îngheţată etc”, subliniază magistratul care remarcă faptul că pe tot parcursul traseului o parte dintre persoanele din jur le adresau injurii, îi îmbrânceau şi îi loveau cu diverse obiecte dure. La un moment dat, Ştefania s-a împiedicat şi a căzut, dezechilibrându-l şi pe colegul din spate.

„În acel moment, cei doi au pierdut contactul cu restul dispozitivului, au fost înconjuraţi de manifestanţi, înconjuraţi şi loviţi în mod repetat cu pumnii şi picioarele”, arată instanţa. 

Momentul furtului

Judecătorul descrie în motivare cum celor doi jandarmi le-au fost smulse echipamentele de protecţie, respectiv căştile şi cagulele, dar şi mijloacele din dotare ce ar fi putut fi folosite pentru autoapărare, cum ar fi tomfele (bulane cu mâner). În tot acest timp, Daniel Dumitru a avut un singur scop: să fure arma femeii. 

„Din cuprinsul filmării video se observă cum în jurul celor două persoane vătămate, ce se aflau căzute la pământ, s-a format un cordon uman (format din mai multe persoane ce participau la manifestaţie) ce încearcă să împiedice alte persoane agresive să ajungă la aceştia. În continuare, se observă cum de grupul de protestatari format în jurul celor doi jandarmi se apropie un bărbat (...) care ocoleşte grupul din partea stângă şi după ce îşi face loc printre protestatari, ajunge la cei doi jandarmi”. Magistratul descrie cu lux de amănunte cum în ciuda faptului că protestatarii care se luptau să-i protejeze pe jandarmii atacaţi, Daniel Dumitru încearcă insistent să fure pistolul jandarmeriţei.

„Se observă cum bărbatul este îndepărtat pentru moment de un protestatar care încearcă să-i protejeze pe cei doi jandarmi”, însă Dumitru se apropie din nou şi încercă să fure pistolul „deşi mai mulţi protestatari au încercat să îl împiedice să se apropie de aceasta”, arată instanţa. 

Într-un final, reuşeşte să scoată arma din toc, însă pistolul cade pe jos. Cu o agilitate demnă de invidiat Dumitru reuşeşte să o ridice si dispare în mulţime. Hoţul are însă o altă variantă. 

„La un moment dat, am observat cum mulţimea ţipa şi se agita. Am fost luat de valul de oameni şi am ajuns în centrul mulţimii, unde am văzut că doi jandarmi erau căzuţi pe asfalt, fiind loviţi de mai multe persoane cu pumnii, cu bâte şi cu alte obiecte. Am auzit de la 2 sau 3 persoane „Bă lăsaţi-i în pace că sunt femei”, apoi am încercat să împing în stânga şi în dreapta una sau două persoane pentru ca să nu-i mai agreseze pe jandarmi. De asemenea am tras de un gard metalic ca să-i protejez pe cei doi jandarmi. Arăt că am tras de haine şi curea pe un jandarm din cei doi în cauză ca să-l dau la o parte, pentru ca eu să pot pleca din acea zonă. După acest moment am constatat că nu aveam cu cine să mă lupt pentru că  sunt slăbuţ şi am renunţat să mai stau acolo[…]”, a povestit Dumitru în faţa instanţei. 

„Evacuaţi ca urmare a incidentelor violente de natura celor comise de inculpat”

Dovezile aduse de anchetatori l-au convins însă pe magistrat care a decis arestarea lui Dumitru. „Sustragerea pistolului aflat în dotarea subofiţerului de jandarmi aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi modul în care inculpatul a acţionat au avut parte de o puternică mediatizare, ocazie cu care populaţia ţării a manifestat un puternic sentiment de indignare, mai ales din cauza faptului că sustragerea unei arme de foc a avut loc într-un moment în care în Piaţa Victoriei se afla un număr mare de manifestanţi, o parte fiind chiar însoţiţi de minori, fiind pusă astfel în pericol siguranţa acestora”, explică magistratul motivul pentru care a decis arestarea lui Dumitru. El face aprecieri şi despre modul în care s-a desfăşurat protestul. 

„Manifestaţie la care au participat în mod paşnic numeroase persoane, care au fost evacuate ca urmare a incidentelor violente asupra jandarmilor şi a acţiunilor de natura celor comise de inculpat, prin intervenţia în forţă a dispozitivelor de ordine publică în scopul restabilirii climatului de ordine publică”, subliniază instanţa care nu uită să precizeze şi diagnosticele puse de medici celor doi militari. Astfel, Ştefania a fost internată cu „traumatism cranio-cerebral minor nivel 0 fără risc. Hematom epicranian occipital stâng şi frontal stâng, traumatism de coloană vertebrală cervicală amielic. Contuzie toraco-abdominală” , iar colegul ei cu „traumatism cranio-cerebral minor nivel 0. Escoriaţii frontale şi pleoapă superioară dreapta”.

„În acest context, judecătorul apreciază că lipsa unei reacţii prompte a sistemului judiciar şi lăsarea inculpatului în libertate ar induce perturbări ale disciplinei publice, ale respectului faţă de lege, stimulând temerea colectivă că justiţia nu este eficientă împotriva unor fapte periculoase, generând astfel şi un sentiment de insecuritate, putând încuraja alte persoane să comită fapte similare. Luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpat este pe deplin justificată (...) acţiunea inculpatului tinde să aducă atingeri inclusiv statului român la nivel internaţional, iar acţiunea sa a fost o altă cărămidă dintr-o construcţie făcută de mai multe persoane de a întreţine un haos raportat la întreaga ordine publică”, conchide instanţa.