Se vor crea iarăşi condiţii pentru abuzuri în procesul de retrocedare a pădurilor din Ardeal, existând pericolul ca procesele deschise pentru a bloca restituiri controversate, să fie retrase de către prefectură. O situaţie aparte se prezintă în Mureş, unde se află pe rol peste 20 de dosare în cazuri de retrocedare a peste 30 000 de ha. În ultimii ani, prefectura Mureş a reuşit să blocheze în instanţă retrocedarea a 44 000 de ha. O amplă analiză asupra tendinţelor de acaparare a celor mai valoroase păduri din Ardeal o găsim într-un raport întocmit de prefectura Mureş în 2009 şi trimis spre informare preşedintelui Traian Băsescu, la solicitarea acestuia.

Prefectul PDL din acea periodă, actualul senator Marius Paşcan, a cerut chiar convocarea CSAT pentru că tendinţele ungurilor de a pune mâna pe pădurile din Transilvania reprezentau o atingere adusă securităţii ţării. Interesele politice de atunci ( susţinerea UDMR a Guvernului Boc) au oprit demersurile legale demaraate de Paşcan.  Din păcate, până în zilele noastre problemele au rămas aceleaşi, în parte s-au agravat.

Urmarea celor discutate cu dumneavoastră, trimit acest raport referitor la situaţia creată prin modul de aplicare a legii nr.247/2005, privind cererile de revendicare depuse pentru păduri, păşuni, fâneţe, terenuri agricole şi construcţii de pe acestea, de moştenitorii foştilor grofi , Banffy Daniel, Lazslo Ianos, Kemeny Ioan, Elteto Farkas, în calitate de persoane fizice şi juridice şi a faptului că instanţele judecătoreşti ( judecătoria Reghin şi Tribunalul Mureş), au admis în mod ilegal plângerile acestora faţă de hotărârile comisiei judeţene Mureş, prin care au fost respinse cererile de revendicare”, se arată într-o notă a prefecturii Mureş din 2009.

Un pericol major

În acest document se precizează că „văzând gravitatea deosebită a situaţiei în ceea ce priveşte riscul ca 55% din fondul forestier aflat în administrarea Direcţiei Silvice Mureş din cadrul RNP, subordonat Ministerului Mediului, să fie acaparate/retrocedate fraudulos, determinate de cele de mai sus, anexăm informarea nr 12409/2009, spre competentă analiză”.

Prin prezenta avem onoarea să vă aducem la cunoştinţă că la nivelul judeţului Mureş s-au formulat mai multe cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate privind suprafeţe forestiere, păşuni, terenuri agricole şi construcţii de pe acestea în baza legii 247/2005. Cererile au fost formulate după persoane fizice, foşti proprietari sau persoane juridice( fiind vorba despre foste societăţi pe acţiuni), iar antecesorii săi au avut calitate de acţionari în cadrul acestor societăţi ( fam. Banffy, Kemeny, Elteto, Farkas)”, se arată în notă.

Valoarea pădurilor revendicate: 1 miliard de euro

Prefectura susţine că „interesul şi activităţile menţionate sunt generate de faptul că pădurile din judeţul Mureş, care sunt solicitate a fi retrocedate  -aproximativ 47 000 ha (55% din fondul forestier aflat şi administrat de Direcţia Silvică Mureş) sunt considerate cele mai bune din centrul Transilvaniei (fondul forestier din regiunea Deda –Reghin-Topliţa din munţii Călimani şi Gurghiu), explotarea lor aducând un profit anual de peste 10 milioane de euro, în condiţiile în care cu o bună administrare ( pădurea este regenerabilă), suprafaţa este evaluată de către specialişti la aproximativ 1 miliard de euro”.

Raportul explică faptul că moştenitorii grofilor unguri nu aveau dreptul legal să revendice aceste terenuri forestiere: „Imobilele solitate în baza legii 247/2005 au fost confiscate de statul roman anterior perioadei de referinţă 6 martie 1946-22 decembrie 1989 de la cetăţeni maghiari, germani şi italieni în baza legilor nr.498/1942, 443/1944, 478/1944, iar în baza legii 91/1945 au fost date în administrarea CASBI (Casa de Administrare şi Supraveghere a Bunurilor Inamice) , la recomandarea Naţiunilor Unite, organism internaţional care i-a precedat Organizaţiei Naţiunilor Unite, sau au fost expropriate în baza Reformei Agrare din 1921, fiind acordate despăgubiri de statului român”.

Trădarea faţă de ţară se plăteşte

Procedând la verificarea cererilor şi a documentelor anexate în vederea soluţionării lor, „am constatat că terenurile în cauză au fost confiscate de statul roman în baza legilor nr.498/1945 privind regimul bunurilor statelor cu care România se găseşte în stare de război, publicată în M.of. nr.152/3 iulie 1942, precum şi legile nr 443/1944 şi 478/1944, fiind considerate bunuri ale persoanelor considerate inamice statului roman şi trecute în administrarea CASBI”, se mai spune în nota informativă.

Prefectura Mureş subliniază că „referindu-ne la principiile care au determinat legile fondului funciar nr.18/1991, a legilor nr.169/1997 şi a legii 1/2000, precum şi la modul în care au fost trecute în proprietatea statului român a bunurilor CASBI, comisia judeţeană de fond funciar Mureş a apreciat că cererile depuse pentru reconstituirea dreptului de proprietate, în contextul legii 247/2005, nu formează obiectul acestei legi şi nu pot fi soluţionate potrivit acestora, adoptând soluţie de respingere”.

Complicitatea liderilor UDMR

Drept urmare, se arată în raport, liderii UDMR s–au pus în slujba moştenitorilor grofilor unguri, încercând să promoveze în Parlament un proiect de lege care să legalizeze retrocedarea terenurilor ce au fost confiscate de statul român înainte de 1945 de la famiile de nobili maghiari  din cauza colaboraţionismului lor cu regimul de ocupaţie hortyst din N-V Transilvaniei, mulţi având un rol decisiv în crimele abominabile împotriva populaţiei româneşti aflate din teritoriile cotropite, la avea vreme.

A fost iniţiat un proiect de lege de deputatul UDMR Puskas Zoltan, după intrarea în vigoare a legii 247/2005, prin care se dorea reglementarea legală a restituirii bunurilor care au făcut obiectul CASBI. Pentru materializarea demersurilor, cei în cauză i-au angrenat şi pe parlamentarii Frunda Gyorgy şi Kelemen Attila, care au iniţiat şi promovat proiecte legislative care să anuleze efectele legii CASBI”, se arată în nota prefecturii.

Cu toate că liderii UDMR au făcut toate demersurile ca acest proiect să treacă, în condiţiile în care ei se aflau la guvernare, alături de PNL şi PD, totuşi, nu au primit susţinerea parlamentară necesară,  actul normativ fiind blocat la Camera Deputaţilor.

 În alocuţiunea din şedinţa Camerei Deputaţilor din 5 aprilie 2006, deputatul PRM, Adrian Moisoiu, sublinia că „ne găsim în faţa unei încercări de trece prin Parlamentul României o lege care este total imorală. Pentru că, conform regulilor războiului, bunurile la care se referă această lege, au fost confiscate  conform legilor de la nivelul anilor 1942,1944 si 1945. Vreau să subliniez şi un alt aspect, care este deosebit de important, pentru că aceste bunuri care au fost confiscate, au aparţinut unor duşmani ai poporului nostrum, care la momentul respectiv s-au înrolat în armatele hitleriste şi hortyste şi au luptat împotriva României. De asemenea aş dori să subliniez şi importanţa faptului că dacă am înapoia aceste bunuri, ar însemna să cedăm pădurile Transilvaniei aproape în totalitate către aceşti duşmani ai poporului roman”.

Au forţat legea în instanţe

Pentru că acţiunile concertate ale moştenitorilor grofilor unguri, în complicitate cu parlamentarii UDMR au eşuat, iar comisia judeţeană le-a respins cererile de retrocedare, „aceştia au formulat plângeri la instanţele judecătoreşti”.

„Prin sentinţele pronunţate, instanţele au hotărât, în sensul admiterii plângerilor şi anulării hotărârii comisiei judeţene Mureş de retrocedare pe motiv că pot solicita retrocedarea dreptului de proprietate şi persoanele ale căror bunuri au fost confiscate de statul roman în perioada Regelui Mihai şi care au fost în administrarea CASBI”, se mai spune în raport. 

Prefectura Mureş (condusă atunci  de actualul  senatorul PDL Marius Paşcan) precizează că deciziile judecătoreşti de admitere a plângerilor grofilor maghiari au ţinut cont şi de unele decizii luate în 2006, nr 837, din 8.09.2006, 10456 din 31.05.2006 şi 11486 din 1.09.2006 şi emise de Direcţia pentru coordonarea şi aplicarea legislaţiei din domeniul restituirii proprietăţii funciare din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţii (ANRP).

Decizii politice iresponsabile

În aceste decizii luate de ANRP se arăta că proprietăţile avute în vedere de legea 91/1945 pot face obiectul cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate formulate în baza legii 247/2005.  „Ulterior, după ce conducerea ANRP a fost înlăturată aceasta a precizat că punctul de vedere formulat prin adresele mai susmenţionate, a fost eronat, în sensul că solicitările de restituire a terenurilor expropriate prin legea 91/1945 nu pot face obiectul legii 247/2005”, se menţionează în raport.

Dar răul deja fusese făcut, instanţele din Târgu Mureş şi Mureş având adeja la dispoziţie, la momentul potrivit cadrul normativ pentru a da câştig de cauză solicitărilor de admitere a cererilor de retrocedare şi de anulare a deciziei negative date de comisia judeţeană Mureş de reconstuire a dreptului de proprietate.

Nota prefecturii scoate astfel în evidenţă complicitatea autorităţilor centrale şi coordonarea unei acţiuni aflate în afara legii, fapt care devotă un caz de abuz de putere.

Elodând legea, ANRP a oferit cadrul “ilegal” instanţelor de judecată din judeţul Mureş, prin magistraţi maghiari, pentru a se pronunţa în favoarea solicitărilor grofilor maghiari.

De fapt, toate acţiunile au avut o coordonare. După ce au observat că nu au câştig de cauză în Parlament prin modificarea legilor de retrocedare, decidenţii unguri, în cârdăşie cu autorităţile de la Bucureşti, au creat o „fereastră”  în legea 247/2005, printr-o interpretare abuzivă a acesteia. Această mişcare politicianistă ar fi  fost pusă la cale graţie înlegerii decidenţilor politici din acea vreme, aflaţi în guvernarea PNL-PD-UDMR. La acea vreme, şef la ANRP era Ingrid Zaarour, fina premierul Călin Popescu Tăriceanu, care a fost în centrul mai multor scandaluri legate de modul discreţionar în care a acordat despăgubiri unor foşti proprietari, fapt rezultat din raportul Curţii de Conturi pe anul 2006.

Acte emise de regimul hortyst, probe în instanţă

Nici deciziile judecătoreşti pronunţate de magistraţii de la Tribunalul Reghin nu s-au încadrat în termenii legali, susţine prefectura Mureş. „Pentru revendicarea terenurilor forestiere care au aparţinut societăţilor comerciale pe acţiuni, SC Gudenmesterhaza SA, SC Anonima Solvicultura Ardeleana SA prin încheieri de instanţă ( în speţă Judecătoria Reghin), s-a acceptat înfiinţarea acestor societăţi comerciale, dar în contextul legii 1/2000, prin încălcarea de fapt a acestor prevederi legale, în sensul că societăţile comerciale nu pot, sub nicio formă, să fie asimulate formelor asociative – composesorate, obşti de moşneni, obşt de răzeşi, posturi grănicereşti”.

Raportul evidenţiază cazuri de decizii absurde, dincolo de cadrul legal, luate de instanţele din Mureş  (în speţă judecători unguri), care de exemplu, „au luat în cosiderare documente ( CF-uri) realizate în baza unor partaje voluntare şi a schiţelor din data de 30.11.1940, realizate la Reghin şi aprobate de Comandamentul 9 de Armată “Honvezi” din Cluj, aceasta fiind o autoritate care nu deţinea competenţa materială în speţă”. 

Cu alte cuvinte, instanţele judecătoreşti din România au dat legitimitate unor acte normative întocmite în teritorii româneşti aflate sub ocupaţia trupelor hortyste în timpul celui de al doilea război mondial. Mai mult, aceste acte au fost acceptate  ca probe în instanţă, în favoarea cererilor de retrocedare a terenurilor către acele familii de grofi unguri care s-au dovedit a fi duşmani ai statului român în perioada de cotropire a N-V Ardealului. 

Aprobarea de către Judecătoria Reghin a înfiinţării SC Gudenmesterhaza SA deschide perspectiva fraudării legii întrucât dă posibilitatea unora dintre acţionarii fostei societăţi comerciale pe acţiuni să se considere îndreptăţite să revendice un drept de proprietate asupra terenurilor, drept pe care nu l-ar putea invoca, în nume propriu în contextul legislaţiei actuale”, se evidenţiază în nota prefecturii Mureş.

Deja 10 000 de ha pădure s-au pierdut

În raport se atrage atenţia că o parte dintre moştenitorii foştilor acţionari sunt cetăţeni străini, „deci nu pot dobândi dreptul de proprietate, potrivit art 30 al legii 1/2000”. „Astfel, solicitanţii Banffy Miklos, Ugran Istvanne Banffy Maria, Galanthay Emilie şi Bthlen Farkas, nu deţin cetăţenia română, deci , implicit nu au calitatea de persoane îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate. Mai mult, în cererea de reînfiinţare a SC Gudenmesterhaza SA, se menţionează în fals că persoanelemai sus numite sunt cetăţeni români”, se mai spune în raport.

În acest context, nota îl informează pe Traian Băsescu că „a data prezentei ( n.r. 2009), există 2 sentinţe definitive pentru suprafeţele de 9323 ha după Banffy Daniel, fost ministru de război în Guvernul Ungariei hortyste pentru moştenitorii Banffy Eva, Bethlen Ana, Szentkuti Eva, pe raza comunelor Lunca Bradului, Stânceni şi Răscoliţa şi 159 ha pădure pentru Zichy Melania Georgia pe raza comunei Voievodeni”.

Cu alte cuvinte, o instanţă de judecată din România a retrocedat 10 000 de ha de teren forestier unui fost criminal de război, care a participat la pogromurile îndreptate împotriva poporului român din N-V Ardealului ocupat de hortysti între 1941-1944!

În acelaşi timp,  prefectura Mureş informează că la acea dată (2009), se aflau pe rol 24 de dosare în diverse stadii  pe rol, suspendate sau cu cereri de conexare), iar în cele aflate pe rol s-au dispus expertiză judiciară.

În concluzie, se arată că „pe acest fond, este semnalată o stare de nemulţumire în rândul cetăţenilor din localităţile limitrofe Defileului Mureş care consideră că schimbarea ilegală a proprietăţii pădurilor ar crea grave probleme sociale în rândul comunităţilor locale, singura sursă de subzistenţă a  acestora fiind participarea la activităţi aferente exploatării şi întreţinerii fondului forestier, culegerea fructelor de pădure, susţinând că viitorii proprietari (cetăţeni unguri)  au demarat deja proceduri obscure care privesc înfiinţarea unor ocoale  silvice private”.

Mai multe puteţi citi pe ancheteonline.ro