Interviu cu Andrew Noble, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti: „Se fac pregătiri pentru o prezenţă mult mai puternică a NATO în România“
0Liderii NATO, întruniţi la Madrid, vor adopta noul concept strategic, document fundamental pentru viitorul Alianţei, în contextul războiului din Ucraina. Pentru România, sunt de aşteptat decizii istorice privind întărirea Flancului Estic şi asigurarea securităţii la Marea Neagră, regiune-cheie pentru NATO.
Andrew Noble, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, explică viziunea Regatului Unit despre importanţa parteneriatului româno-britanic, Flancul Estic şi strategia NATO pentru următorii ani.
Adevărul: La summitul NATO se vor lua decizii cruciale pentru următorii zece ani şi se va adopta noul concept strategic al Alianţei. Ce ar trebui să conţină acest concept strategic, în viziunea Marii Britanii, ţinând cont de criza de securitate cu care ne confruntăm în urma invadării Ucrainei de către Rusia şi de necesitatea întăririi Flancului Estic al NATO?
Andrew Noble: Flancul Estic este doar o parte a răspunsului la chestiunea principala şi anume, ce înseamnă noul concept strategic. Acest concept nu înseamnă doar Flancul Estic, el este mult mai amplu şi ne va ghida pentru mulţi ani de acum înainte. Războiul este cel mai important lucru şi războiul din Ucraina nu priveşte doar Ucraina, priveşte securitatea noastră, a tuturor, priveşte sistemul nostru, democraţia noastră. Dar NATO nu este numai despre asta. NATO trebuie să fie mult mai global să se uite spre un orizont mai mare de ameninţări, nu numai la cele care sunt cele mai importante în acest moment. Nu aş vrea să mă refer numai la Flancul Estic, NATO trebuie să iasă din acest summit mai flexibil, mai rapid în abilitatea de a se adapta, unit şi cu o perspectivă globală. NATO a demonstrat putere, unitate şi determinare într-un context la care nu ne-am aşteptat în mod neapărat, pentru că am crezut că zilele în care ţările îşi pot invada în mod arbitrar vecinii utilizând masiv forţa s-au încheiat. Am crezut că avem instrumentele legale pentru a preveni aşa ceva.
Revenind la Flancul Estic, este o parte foarte importantă a noului concept care priveşte şi către noile ameninţări cum ar fi cele cibernetice sau ameninţările privind spaţiul. Bineînţeles trebuie să tratăm şi războiul convenţional într-o manieră cum nu a mai fost anticipată.
Aeronavă a Royal Air Force
Dar ne confruntăm acum cu acest război în Europa.
Nu numai că ne confruntăm, dar trebuie sa-l câştigăm. Ucraina trebuie să iasă din război independentă, victorioasă şi liberă. Acest lucru este un factor care va determina noul concept strategic. De aceea, Flancul Estic este o componentă fundamentală a acestui concept. Vom vedea Flancul Estic întărit, vom vedea voinţa politică de a folosi această forţă, aceste două lucruri vor reieşi foarte puternic după acest summit.
Pe frontul din Donbas vedem forţele ruseşti avansând. De ce are nevoie Ucraina pentru a rezista şi, eventual, pentru a recupera din ceea ce a pierdut?
Are nevoie de suport politic, ceea ce are, îi trebuie determinarea pe care a arătat-o după 24 februarie, îi trebuie echipament militar. Marea Britanie a livrat asistenţă militară pentru Ucraina în valoare de peste 1,3 miliarde de lire sterline până acum şi acest lucru trebuie continuat. Ucraina are nevoie de echipament modern, compatibil NATO, pentru că este o dificultate pentru NATO să livreze armament şi muniţii de producţie sovietică. Pregătirea forţelor ucrainene pentru a utiliza echipament modern este de asemenea esenţială. Este adevărat, forţele ruseşti au avansat, dar pe parcursul acestei campanii au fost şi situaţii în care a trebuit să se retragă.
Armamentul şi muniţia trimise acum în Ucraina sunt în cantităţi suficiente?
Preşedintele Zelenski ar spune că nu, că are nevoie de mai mult. Este nevoie ca toţi aliaţii să contribuie într-o manieră generoasă şi rapidă, trebuie ca acest lucru să se întâmple acum, în timpul luptelor, nu luni de zile mai târziu.
Cum vede marea Britanie întărirea Flancului Estic din punct de vedere militar?
Este vital. NATO a demonstrat acest lucru în special acolo unde se află o graniţă NATO-Rusia şi a existat mai multă concentrare asupra nordului Norvegiei, în zona baltică sau Polonia. Dar acum este foarte clar că teatrul s-a extins şi include într-o manieră decisivă mai mulţi aliaţi, cum este România. Cu toţii înţelegem importanţa strategică a Insulei Şerpilor, acum în mâinile ruşilor. Guvernul şi Armata Marii Britanii sunt foarte conştiente de acest lucru. Este un fapt care arată în cel mai clar mod cum Flancul Estic s-a schimbat în termeni strategici. De aceea, sunt convins că acest lucru va fi reflectat în noul concept strategic şi cum NATO se va raporta la asta în mod imediat.
Ce poate face Regatul Unit pentru întărirea Flancului Estic, pentru că în conceptul strategic actual, regiunea Baltică este considerată mai importantă decât zona Mării Negre?
În concepţia actuală avem o prezenţă întărită în zona baltică şi una adaptată în regiunea Mării Negre, ceea ce înseamnă că NATO a avut două abordări pentru Flancul Estic în timp ce ruşii au doar un singur front de vest. În noul concept strategic al NATO va fi luată în considerare ameninţarea strategică de pe întreaga frontieră estică a Alianţei. Ceea ce este percepută în Europa de Sud-Est ca o diferenţă de abordare pe Flancul Estic va dispărea. Pregătirile sunt făcute pentru o prezenţă mult mai puternică a NATO în România. Marea Britanie participă împreună cu aliaţii la întărirea Flancului Estic, dar nu putem fi în fiecare loc cu soldaţi în baze militare. Ce vom avea, va fi continuarea a ceea ce se întâmplă în prezent, forţele britanice angrenate în roluri specializate. Cum ar fi avioanele britanice la Mihail Kogălniceanu sau colectarea de informaţii sunt lucruri reale, dar nu vizibile. Ceea ce nu putem face în acest moment, din cauza Convenţiei de la Montreux, este să avem o prezenţă navală în Marea Neagră. Ţinând cont că prezenţa Aliaţilor în Marea Neagră este în limitată ca timp, este foarte important ca statele riverane să Mării Negre să aibă forţele navale necesare. Discutăm cu guvernul român cum poate avea acces foarte rapid la capabilităţi navale. Pentru că durează prea mult să construieşti nave de la zero. Avem nevoie de nave româneşti, bulgăreşti şi turceşti în Marea Neagră pentru a asigura dreptul la liberă navigaţie şi dreptul la folosirea zonelor economice exclusive. Ne trebuie acum.
Există soluţii pentru a creşte prezenţa navală românească în Marea Neagră pe termen scurt?
Discutăm aceste idei cu autorităţile româneşti, cum ar putea avea capabilităţi navale sporite. Dacă mă gândesc la securitatea Alianţei şi a României, cred ca ar fi un succes pentru mine ca ambasador ca noi să putem juca un rol în a da României navele de care are nevoie, într-un an de zile. Ar fi o cale semnificativă de întărire a Flancului Estic.
Legat de Marea Neagră, vedem o nouă criză în desfăşurare, anume blocarea exporturilor de cereale din Ucraina, ceea ce poate duce la afectarea siguranţei alimentare pentru milioane de oameni. Ce se poate face?
Aş fi foarte surprins dacă ar exista o singură soluţie la această criză. Pot fi multe soluţii parţiale. Rolul României în această situaţie este extrem de important. Implicarea politică pe care România o arată în toate componentele acestei crize este impresionantă. Reinstalarea unei căi ferate cu ecartament larg pentru a aduce vagoanele cu grâne ucrainene la Galaţi este foarte importantă. De asemenea, România, ca putere agricolă europeană, poate să joace un rol.
Şeful forţelor armate britanice, sir Patrick Sanders, a declarat recent că trupele britanice trebuie să se pregătească pentru a lupta într-un nou război în Europa. Ce înseamnă acest lucru?
Înseamnă că nu vrem să mai luptăm vreodată într-un război terestru în Europa. Dar există deja un război terestru în Europa, iar securitatea Ucrainei, sistemul nostru, modul de viaţă pe care cu toţii l-am ales în mod liber au fost atacate. Şi, dacă acest atac reuşeşte, atunci vor exista pe viitor şi alte atacuri, aşa cum ştiu că se tem şi cititorii dumneavoastră. Ceea ce spune şeful armatei britanice este că noi trebuie să fim suficient de pregătiţi, trebuie să avem strategia şi tactica necesare pentru a putea să luptăm într-un război terestru, chiar dacă nu suntem noi înşine implicaţi.
Livrarea de echipamente militare şi antrenarea militarilor ucraineni, lucruri pe care noi le asigurăm, sunt posibile doar dacă suntem capabili noi înşine să facem lucrurile acestea. Aşa încât, forţele NATO trebuie să fie capabile să lupte într-un război terestru pentru a putea ajuta Ucraina să câştige războiul în care luptă în prezent. Dacă Rusia nu reuşeşte şi dacă Rusia e oprită, atunci avem o perspectivă rezonabilă de a ne asigura că nu se mai întâmplă vreodată un război în Europa. Dar putem face asta nu doar gândindu-ne că este îngrozitor, frângându-ne mâinile, ci pregătindu-ne militar. Acesta este motivul pentru care cheltuielile militare sunt de importanţă absolută. România dovedeşte un leadership extraordinar în a creşte de la 2% la 2,5% cheltuielile militare. Sunt destule ţari pentru care ţinta de 2% este încă îndepărtată. Ştim că avem nevoie de echipamente, ştim că trebuie să fim capabili să descurajăm agresorii, arătându-le că suntem prea puternici pentru a fi atacaţi.
Cum ar defini Marea Britanie victoria Ucrainei?
Cred că este dificil de spus. În final, preşedintele Zelenski şi guvernul său sunt cei care decid când sunt condiţiile potrivite pentru o reglementare. Şi, desigur, trebuie ca şi ruşii să accepte. Dacă şi când se va întâmpla, nu putem specula acum.
Republica Moldova a primit statutul de candidat pentru integrarea în UE. Este important pentru Marea Britanie acest lucru, chiar dacă UK nu mai este membru UE?
Este un semnal fundamental, important, care dă încredere guvernului doamnei Maia Sandu şi poporului Republicii Moldova. Starea de spirit şi încrederea populaţiei că ţara are prieteni adevăraţi sunt importante. Viitorul Republicii Moldova e ceva ce ne interesează cu adevărat, suntem implicaţi într-un grup de suport pentru Republica Moldova, avem o gamă completă şi solidă de relaţii de sprijin pentru Guvernul de la Chişinău. Un răspuns negativ ar fi subminat încrederea populaţiei din Republica Moldova, aşa că mă bucur că s-a întâmplat acest lucru, chiar dacă nu mai suntem membri în Uniunea Europeană.
Noul concept de securitate va duce la un NATO mai global, va fi un echilibru între componenta euro-atlantică şi regiunea indo-pacifică?
Este foarte important pentru guvernele NATO să aibă această discuţie: de unde şi cum ne asigurăm securitatea. NATO are o componentă importantă de a privi spre ameninţările globale, spre ameninţările cibernetice-foarte actuale în timpul conflictului de acum. E clar că nu trebuie să fii vecin cu o ţară pentru a suferi un atac cibernetic. De aceea riscul global pentru NATO e foarte clar. Ne putem gândi şi la alte riscuri cum sunt riscurile de securitate din spaţiu şi asta duce la o privire extra-globală.
Abordarea noastră integrată este aceea că, în ciuda faptului că invazia în Ucraina a arătat că etapa războiului convenţional nu a fost depăşită, acum toate ameninţările noi trebuie avute în vedere. Trebuie să privim ansamblul, dacă la Madrid vom privi Flancul Estic ca unica problemă, atunci nu vom înţelege tot restul de riscuri. Este o mare provocare. NATO nu a fost niciodată mai unit, mai hotărât, mai flexibil. Regatul Unit şi România, în acest cadru NATO, au discuţii în detaliu şi acţionează împreună. Nu a trebuit să aşteptăm războiul din Ucraina pentru ca Marea Britanie să ştie că securitatea sa începe, de asemenea, şi în regiunea Mării Negre.