Gunoiul din Timiş, aşteptat de locuitorii din Ghizela

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Acest lucru creşte costurile, care ar fi fost mult mai mici dacă deponeul ar fi fost construit mai aproape de oraş.După toate aparenţele, consilierii judeţeni au optat deja pentru varianta

Acest lucru creşte costurile, care ar fi fost mult mai mici dacă deponeul ar fi fost construit mai aproape de oraş.
După toate aparenţele, consilierii judeţeni au optat deja pentru varianta Ghizela. În urma unor calcule economice şi tehnice, rezultatul pare să fie destul de clar. Costurile vor fi mai mici, căile de acces sunt mult mai uşor de amenajat, iar stratul de argilă, care împiedică infiltrarea gunoaielor în pânza freatică, este mai mare la Ghizela. Surpriza ar putea veni de la unul dintre consilierii judeţeni, care susţine amenajarea a două deponee, şi la Ghizela, şi la Ghilad. Propunerea sa nu are însă prea mult şanse, în condiţiile în care costurile şi efortul ar fi mai mari.
Investiţia, care se ridică la aproximativ 40 de milioane de euro, se va face cu bani de la Banca Mondială, dar şi cu participarea locală. După estimările consilierilor judeţeni din Comisia economică, deponeul nu va fi funcţional mai devreme de anul 2008. Tot atunci va fi închisă şi groapa de gunoi de la Parţa, considerată o adevărată bombă ecologică.

Gunoiul îi scapă de sărăcie
Pentru localnicii din Ghizela, gunoiul judeţului poate fi o mană cerească. Spre deosebire de alte localităţi, unde au avut loc revolte pe acest subiect, cei din Ghizela au strâns deja liste de semnături pentru a aduce gunoiul aproape de ei. Dacă proiectul va fi votat astăzi, deponeul va fi construit pe cele 60 de hectare de păşune din proprietatea Primăriei Ghizela. Pentru comunitatea locală, asta înseamnă încă patru miliarde lei vechi pe an, pe lângă o sută de milioane de lei vechi, cât este bugetul local. Lucrările de alimentare cu apă şi de canalizare sunt alte beneficii pentru localnici. În plus, ei vor avea la dispoziţie în jur de 60 de locuri noi de muncă, la deponeu.

Revolte la Covaci şi Chevereş
Autorităţile judeţene s-au izbit de refuzul categoric al localnicilor din Covaci şi Chevereş, două opţiuni mai bune, din punctul lor de vedere, pentru amplasarea deponeului ecologic. Cei din Covaci au protestat chiar şi la Consiliul Europei faţă de amplasarea deponeului pe teritoriul localităţii lor, de teamă că pânza freatică ar fi afectată, dar şi că preţul pământului în zonă ar scădea. Din cauza refuzului lor, judeţul a pierdut acum câţiva ani o finanţare nerambursabilă de peste 20 milioane de euro. Cu câteva luni în urmă, localnicii din Chevereşul Mare au izgonit pur şi simplu autorităţile venite să le explice avantajele pe care le-ar avea dacă ar accepta gunoiul pe raza localităţii.

Probleme şi în judeţul Mureş
Nici în Mureş construirea gropii ecologice nu este uşoară. Telenovela gropii a continuat, miercuri după-amiază, printr-o şedinţă în care investitorii italieni au scăldat-o din nou, cerând Consiliului Judeţean Mureş o săptămână "de gândire", pentru a demonstra că ei sunt, cu adevărat, titularii unui contract suspect, semnat în 2003. Asta după ce societatea italiană "Agenda 21", constructorul depozitului ecologic zonal de gunoi de la Ungheni, a depăşit două termene de predare a unei părţi din obiectiv (noiembrie 2005 şi 30 mai 2006), având realizată şi la această oră doar 20 la sută dintr-o primă alveolă. Din cauză că în contractul de parteneriat public-privat nu sunt prevăzute penalităţi de întârziere a execuţiei lucrărilor şi nu există pârghii de disciplinizare a constructorului, s-a iniţiat procedura de conciliere pe cale amiabilă. Negociatorii italieni de la "Agenda 21" nu au putut face însă dovada că reprezintă într-adevăr firma şi nici nu au fost în măsură să susţină un punct de vedere faţă de modul în care s-ar putea soluţiona conflictul.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite