Gheorghe Benea, fostul director general al Loteriei Române, trimis în judecată de DNA pentru acuzaţia de luare de mită

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Fostul  director general al Companiei Naţionale Loteria Română (CNLR), Gheorghe Benea, a fost trimis astăzi în judecată sub acuzaţia de luare de mită. Dosarul priveşte un contract de achiziţie pentru înlocuirea parcului auto al Loteriei Române.

În acelaşi dosar au mai fost triişi în judecată: Ovidiu Rîpanu, şef Serviciu Achiziţii în cadrul CNLR, acuzat de luare de mită în formă continuată şi participaţie improprie la spălare de bani în formă continuată, Remus Leonard Lăzăreanu, director executiv al CNLR, pentru luare de mită în formă continuată, Cornelia Olaru, referent în cadrul CNLR - Serviciul Achiziţii şi membru al comisiei de evaluare a ofertelor, pentru  luare de mită, Nicolae –Virgil Sorescu, administrator al unei societăţi comerciale cu activitate de comercializare autovehicule, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de spălare de bani în formă continuată şi Constantin-Brăduţ Răducanu, administrator de firmă, pentru  dare de mită şi participaţie improprie la spălare de bani.

Ce se arată în rechizitoriul procurorilor

Potrivit DNA, la data de 17 mai 2010, conducerea Companiei Naţionale Loteria Română a atribuit unei societăţi cu activitate de comercializare autovehicule (dealer auto), administrată de Sorescu, un contract de furnizare de 182 de autovehicule în sistem buy-back, pentru înlocuirea parcului auto al Loteriei Române. „Contractul a fost iniţiat, fundamentat şi atribuit anume pentru a favoriza respectiva societate comercială,” susţin procurorii DNA.

În acest sens, ar fi fost preluate de la Sorescu specificaţiile tehnice ale autoturismelor ce urmau a fi comercializate – date care ulterior au fost introduse în caietul de sarcini, iar în fişa de date a achiziţiei s-ar fi impus introducerea unor condiţii restrictive de participare, în scopul eliminării concurenţei.

„Mai mult, din analiza documentaţiei existente la dosarul cauzei a rezultat faptul că nu se impunea schimbarea parcului auto în integralitatea lui, pentru anul 2010 fiind solicitate de către centrele din Maramureş şi Bistriţa Năsăud doar 5 autoutilitare şi un autovehicul.”, acuză DNA. În aceste condiţii, până la sfârşitul anului 2010, Compania Naţională Loteria Română a virat dealer-ului auto suma totală de 9.902.498,48 de lei.

Acuzaţiile de mită

Procurorii arată că pentru atribuirea contractului de schimbare a parcului auto al Loteriei Române, persoane din conducerea Loteriei române ar fi primit sume de bani şi bunuri.

În cursul lunii februarie 2010, Rîpanu, în calitate de şef Serviciu Achiziţii în cadrul C.N.L.R. şi în calitate membru în comisia de evaluare a ofertelor, împreună cu Lăzăreanu, Olaru şi Benea  r fia pretins suma de 1.500.000 lei, 4 autovehicule noi, respectiv: un autovehicul marca Cadillac, un autovehicul marca Hummer, un autovehicul marca Opel şi un autovehiculului marca BMW şi un număr de 182 de autovehicule second hand rezultate din contractul de înlocuire a parcului auto în sistem buy back.

Din aceste foloase Rîpanu ar fi primit:

- suma totală de 831.062 lei, în perioada iulie-septembrie 2010 (bani care ar fi fost remişi din conturile societăţii administrate de Sorescu în contul unei firme aparţinând lui Rîpanu);
- două autovehicule noi respectiv un autovehicul marca Cadillac în sumă de 160.683 lei şi un autovehicul marca Hummer în valoare de 139.365 lei,
- autovehicule second hand în valoare de 1.179.029,68 lei, în perioada septembrie 2010 – ianuarie 2011.

Din cele patru autovehicule care ar fi fost pretinse anterior, în cursul lunii iulie 2010, Benea, director general al CNLR ar fi primit, prin intermediul fiicei sale, Laura Benea şi pentru aceasta, autovehiculul marca BMW în valoare de 139.230 lei.

Filiera maşinilor

De asemenea, Olaru , referent în cadrul C.N.L.R. şi membru al comisiei de evaluare a ofertelor, ar fi primit, în cursul lunii septembrie 2010, autovehiculul marca Opel în valoare de 59.380,80 lei, pe care l-ar fi înmatriculat pe numele unei persoane din familie. „Anterior, aceasta acceptase promisiunea de a primi acest bun în schimbul consemnării unor date nereale în documentaţia legată de licitaţie”, mai arată DNA. În acelaşi scop, Lăzăreanu ar fi primit de la Sorescu suma de 250.000 lei.

„De asemenea, inculpatul Răducanu Constantin Brăduţ, în calitate de administrator al unei societăţi comerciale (care a vândut C.N.L.R., prin intermediul firmei lui Sorescu Nicolae Virgil, un număr de 51 autoturisme), a remis inculpaţilor Rîpanu Ovidiu şi Lăzăreanu Remus Leonard suma de 41.347 lei, din care 16.000 lei au ajuns la inculpatul Lăzăreanu Remus Leonard, iar diferenţa de 25.347 lei au rămas în contul unei societăţi controlate de inculpatul Rîpanu Ovidiu”, acuză DNA.
 
Pentru a ascunde adevărata provenienţă a bunurilor/banilor ce fac obiectul infracţiunii de luare de mită, Rîpanu ar fi folosit de două firme pe care le controla, a preconstituit relaţii comerciale nereale, vizând prestării de servicii fictive.  În acest sens, Rîpanu,  în înţelegere cu Sorescu, ar fi inventat în sarcina firmei care a obţinut contractul cu Loteria, o „datorie” fictivă, prin întocmirea unor contracte care ar fi atestat operaţiuni nereale (efectuarea unor servicii IT care nu s-au executat). „Astfel, s-a creat aparenţa că banii nu ar fi fost primiţi drept mită, ci în contul unor servicii IT, neprestate în realitate”, mai acuză DNA.  

Mita ar fi fost mascată

În acelaşi mod s-ar fi procedat şi cu mascarea mitei constând în cele patru autovehicule. „Iniţial, o sumă echivalentă cu valoarea acestora a fost transferată în conturile dealerului auto, însă, după câteva zile, suma a fost restituită sub pretextul achitării unor servicii IT neefectuate”, se arată în rechizitoriu.

În paralel, după preluarea autovehiculelor învechite de la C.N.L.R. (în baza contractului de buy-back), societatea - dealer auto a emis către una din firmele controlate de Rîpanu Ovidiu un număr de 182 de facturi fiscale (câte una pentru fiecare autovehicul primit de la C.N.L.R. în sistem buy back) în valoare de 1.212.935 lei.  Cu toate acestea, firma controlată de Rîpanu Ovidiu nu ar fi achitat decât suma de 33.905 lei.

„Aşadar, conform înţelegerii, Sorescu Nicolae Virgil i-a remis lui Rîpanu Ovidiu şi autovehiculele second-hand preluate în baza contractului buy-back, ulterior fiind inventat un sistem de stingere a datoriei cu care firma lui Rîpanu Ovidiu figura în evidenţele contabile ale dealerului auto. În cursul lunii aprilie 2010, în acelaşi sens, inculpatul Răducanu Constantin Brăduţ a determinat două persoane din cadrul firmei pe care o administra să primească şi să avizeze plata sumei de 41.347 lei către una din societăţile controlate de Rîpanu Ovidiu drept contravaloarea unor servicii care în realitate nu s-au realizat”, susţin procurorii. 

Sechestrul asigurator

În cauză s-a dispus măsura asigurătorie a sechestrului asupra unor imobile ce aparţin lui Benea, Olaru şi Răducanu.  Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bucureşti, cu propunere de a se menţine măsurile preventive şi asigurătorii dispuse în cauză.  Faţă de Niculae Iulian Cătălin, Gheorghiu Dan, Benea Alexandra Laura şi Bran Marius, procurorii anticorupţie au dispus soluţia clasării.
 

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite