UPDATE Dosarul Revoluţiei, între ÎCCJ şi Parchet. Judecătorii au decis să-l restituie procurorilor

UPDATE Dosarul Revoluţiei, între ÎCCJ şi Parchet. Judecătorii au decis să-l restituie procurorilor

Dosarul Revoluţiei va fi restituit procurorilor militari, a decis Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru ca ancheta să fie refăcută. Soluţia vine la doi ani de la trimiterea în judecată şi la aproape 32 de ani de la Revoluţie.

Ştiri pe aceeaşi temă

UPDATE: Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie acuză încălcarea normelor procesual penale, prin excluderea unor probe, motiv pentru care solicită public demisia şefului Secţiei Parchetelor Militare, magistrat Piţu Cătălin Ranco.

Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie ia act de decizia definitivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care a fost respinsă ca nefondată contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Parchetelor Militare, hotărând restituirea dosarului Revoluţiei la unitatea de parchet, respectiv Secţia Parchetelor Militare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 

În aceste condiţii în care Instanţa Supremă a constatat existenţa unor nulităţi absolute şi a exclus probe, aspect ce denotă încălcarea normelor procesual penale, Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie solicită public demisia şefului Secţiei Parchetelor Militare, magistrat Piţu Cătălin Ranco” transmite Asociaţia.

Aceasta îi cere Procurorului General al României efectuarea unei analize a soluţiei de restituire a Dosarului.

„Raportat la gravitatea momentului, Asociaţia cere Ministrului Justiţiei, în exercitarea prerogativelor legale să demareze procedura de revocare a şefului Secţiei Parchetelor Militare, în paralel cu exercitarea unui control cu privire la resursele utilizate pentru rezolvarea acestui dosar, cu privire la care nu se poate ajunge la judecată în fond. 

În acelaşi timp, Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie solicită Procurorului General al României efectuarea unei analize a soluţiei de restituire, în conformitate cu ordinele în vigoare şi stabilirea imputabilităţii acestei soluţii.

Este datoria legală şi morală a Procurorului General şi a Ministrului Justiţiei să stabilească dacă au existat culpe, neglijenţe ori rea-voinţă în instrumentarea celui mai important dosar din punct de vedere istoric, cu care a fost investit Ministerul Public, urmare a evenimentelor din 1989”, precizează sursa citată.

Asociaţia consideră „absolut esenţială stabilirea culpelor” pentru ca cei vinovaţi să plătească.

„În contextul în care Statul Român se află în pragul plăţii unor uriaşe despăgubiri ca urmare a imposibilităţii soluţionării acestui dosar, aşa cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie consideră ca absolut esenţială stabilirea culpelor pentru ca celor vinovaţi de acest eşec să le poată fi angajată răspunderea juridică” mai arată sursa citată.

ŞTIREA INIŢIALĂ: Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a venit cu precizări să aducă privind „Dosarul Revoluţiei”:

„Încheierea  din data de 10.11.2021, prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins contestaţia PÎCCJ şi a hotărât restituirea dosarului către Secţia parchetelor militare pentru refacerea rechizitoriului, a avut în vedere unele aspecte considerate neregularităţi ale rechizitoriului, precum înlăturarea unor probe (înscrisuri). Urmărirea penală în ansamblul său, sub aspectul actelor de inculpare (punerea în mişcare a acţiunii penale), nu s-a reţinut să fie afectată de motive de nelegalitate. 
 
Procurorii vor examina motivarea încheierii, precum şi probele rămase câştigate cauzei, cu celeritate, pentru a stabili măsurile necesare în vederea soluţionării dosarului şi refacerii rechizitoriului. Obiectivele dezvoltate în încheierea motivată vor fi avute în vedere la soluţionarea cauzei, după înlăturarea înscrisurilor reţinute de ÎCCJ că nu pot fi folosite în cadrul procedurii. 
 
În intervalul de timp de la emiterea rechizitoriului  (aprilie 2019) şi până în prezent, conducerea PÎCCJ şi a Secţiei parchetelor militare au continuat studiul jurisprudenţei  internaţionale actualizate în materia infracţiunilor considerate crime împotriva umanităţii, pentru a adapta redactarea actelor procedurale în această materie la specificul evenimentelor istorice investigate şi pentru a răspunde excepţiilor analizate de către ÎCCJ în hotărârile sale”.

***

Dosarul Revoluţiei a fost trimis în judecată în aprilie 2019, însă în octombrie 2020, instanţa a decis să fie restituit procurorilor militari pentru refacerea anchetei, sentinţa de atunci nefiind definitivă.

Fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu şi generalul (rtr.) Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare, sunt acuzaţi în acest dosar de săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii. Ion Iliescu nu s-a prezentat la niciun termen al procesului.

Conform rechizitoriului, pe fondul degenerării relaţiilor dintre România şi URSS, după momentul "Praga 1968", dar şi ca urmare a stării de nemulţumire profundă şi generală din societate, s-a coagulat şi a evoluat o grupare dizidentă care a avut drept scop înlăturarea fostului preşedinte Nicolae Ceauşescu, dar care urmărea menţinerea României în sfera de influenţă a URSS.
 
Procurorii militari susţin că gruparea din jurul lui Ion Iliescu a acţionat abil şi eficient în preluarea puterii politice şi militare în decembrie 1989.
 
Astfel, întreaga forţă militară a României - MApN, Ministerul de Interne - Departamentul Securităţii Statului, precum şi Gărzile Patriotice, începând cu data de 22 decembrie 1989, s-ar fi pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia.
 
"Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al CFSN, format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general-locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general-maior (r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar şi numit ministru al Apărării) şi Gelu Voican Voiculescu, a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român”, precizau procurorii.
 
Potrivit anchetei, începând cu seara de 22 decembrie 1989 ar fi fost lansată o amplă şi complexă activitate de inducere în eroare (diversiuni şi dezinformări), coordonată de unii componenţi ai Consiliului Militar Superior (structură aflată în subordinea CFSN), acceptată şi asumată de factorii decizionali ai acestui for.
 

Procurori: Psihoza terorismului a făcut 862 de morţi

Cercetările au vizat faptul că prin instaurarea unei „psihoze generalizate a terorismului” ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii.
 
"Din cercetări a rezultat că psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22 decembrie 1989, un număr de 862 de decese, 2.150 de răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17 - 22 decembrie 1989 (orele 12.00)”, menţionau procurorii militari.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările