Dosarul „Mită la PSD”. Viorel Hrebenciuc îl contrazice pe Mircea Geoană: Ştia de unde proveneau banii pentru campania din 2009

Mircea Geoană ştia de unde veneau banii din campania electorală din 2009. Cel puţin aşa a declarat joi Viorel Hrebenciuc la Curtea de Apel Bucureşti unde a fost audiat de instanţă în dosarul „Mită la PSD” în care Ioan Niculae şi preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea-Stancu, sunt judecaţi pentru că ar fi finanţat în mod ilegal campania prezidenţială a lui Mircea Geoană din 2009.

Joi, Viorel Hrebenciuc a fost scos din penitenciar şi dus la Curtea de Apel Bucureşti, pentru a fi audiat ca martor în dosarul „Mită la PSD” care vizează finanţarea campaniei electorale din 2009 a lui Mircea Geoană.

În acest dosar, patronul InterAgro, Ioan Niculae, a fost trimis în judecată de Direcţia Naţională Anticorupţie pentru fapte de corupţie. Ioan Niculae este acuzat că a finanţat ilegal campania electorală a lui Mircea Geoană, al cărui nume, alături de cel al lui Viorel Hrebenciuc, este pomenit în mai multe interceptări făcute de anchetatori.

Totodată, anchetatorii au susţinut că Gheorghe Bunea Stancu, şeful Consiliului Judeţean Brăila, şi-ar fi folosit influenţa din funcţia de şef al PSD Brăila ca să obţină de la patronul InterAgro suma de 1 milion de euro. 

Ca să mascheze finanţarea ilegală a campaniei, ar fi fost pus la punct următorul mecanism: Niculae trebuia să achite diverse plăţi către furnizorii de servicii care aveau legătură cu campania, inclusiv către institute de sondare a opiniei publice. Din suma negociată, susţine DNA, a fost plătită doar o tranşă, adică 150.000 de euro, sumă cu care Niculae a plătit un sondaj de opinie realizat fictiv de Insomar.

Hrebenciuc: Geoană m-a trimis personal la Niculae pentru a-l ruga să contribuie la finanţarea campaniei

Cu privire la aceste acuzaţii, Mircea Geoană a declarat în repetate rânduri – chiar şi în faţa judecătorilor atunci când a fost audiat – că nu avea cunoştinţă de provenienţa banilor pentru campania sa.

Astăzi însă, Viorel Hrebenciuc – care a fost directorul de campanie al lui Mircea Geoană - l-a contrazis.

Potrivit lui Hrebenciuc, Mircea Geoană este cel care l-a trimis să stea de vorbă cu Ioan Niculae, pentru ca acesta să îi finanţeze un sondaj de opinie, care ar fi urmat să fie realizat săptămânal.

În discuţii, Hrebenciuc şi Niculae s-ar fi înţeles pentru suma de 200.000 de euro, dar banii ar fi urmat să fie transferaţi legal prin virament bancar.

De altfel, Ioan Niculae nu ar fi fost de acord cu o altă modalitate de transfer a banilor, a mai susţinut Hrebenciuc în faţa magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti.

Viorel Hrebenciuc a declarat în faţa instanţei că de finanţarea campaniei electorale s-au ocupat Mircea Geoană şi apropiaţii acestuia, Ionuţ Costea şi Ion Bazac.

„În acest context, Geoană m-a trimis personal la Niculae pentru a-l ruga să contribuie la finanţarea campaniei. Nu a vrut să discute cu Costea. S-a întâlnit cu Niculae, l-a rugat în numele lui Geoana şi să plătească nişte sondaje la INSOMAR. Niculae a fost de acord. A discutat cu Teodorescu. Ulterior, am aflat că între Interagro şi INSOMAR s-a încheiat un contract privind situaţia construcţiilor în România. Plata s-a făcut pentru sondajele de opinie ale lui Geoana”, a spus Hrebenciuc.

El a mai arătat că Mircea Geoană cunoştea modalitatea de finanţare a sondajelor: „Teodorescu, având experienţa nefericită a altor campanii când nu a fost plătit după alegeri, în 2009 a insistat să fie plătit la zi. Plăţile se făceau în urma discuţiilor lui Geoana cu Vîntu, care era acţionar la INSOMAR”, a afirmat Hrebenciuc.

Acesta a adăugat că nu poate preciza dacă Geoană l-a trimis să vorbească cu Ioan Niculae pentru o finanţare legală sau nelegală.

„Eu eram directorul campaniei electorale şi în acest context m-a trimis pe mine. Domnul Nicolae nu a vrut să stea de vorba cu domnul Ionuţ Costea. Eu nu discutam cu alţi contributori decât dacă eram trimis. Am avut o discuţie cu domnul Niculae şi nu am abordat problema banilor, ci l-am rugat să plătească sondaje de opinie care-l priveau pe candidatul Geoană, nu i-am sugerat să efectueze un raport de cercetare în construcţii”, a completat Hrebenciuc. 

El a adăugat că Niculae nu era simpatizant al lui Geoană, însă era „potent financiar” şi nu a cerut nimic în schimbul finanţării. „Mie nu mi-a cerut nimic, poate o fi cerut altora”, a spus Geoană.

Mai mult, acesta a precizat că Mircea Geoană ştia modalitatea de finanţare a sondajelor electorale care îl priveau, şi că „se consulta în permanenţă cu Sorin Ovidiu Vîntu”.

Viorel Hrebenciuc a precizat că, din ce ştie, toate plăţile făcute au fost prin bancă, respectiv suma din contractul „raportul de cercetare în construcţii”.

Geoană: Dl. Hrebenciuc a fost director de campanie în 2009

Reacţia lui Mircea Geoană nu s-a lăsat mult aşteptată. Într-un comunicat de presă acesta a declarat că nu el nu s-a ocupat de finanţarea campaniei electorale la alegerile prezidenţiale din 2009 şi că de fapt Viorel Hrebenciuc a fost director de campanie atunci. „Dacă dl Hrebenciuc a făcut astfel de solicitări, ele au fost făcute din proprie iniţiativă şi fără să mă fi pus la curent cu astfel de demersuri”, arată Geoană. 

De asemenea, el a completat că „nu am avut discuţii cu niciun om de afaceri cu privire la finanţarea campaniei şi nu l-am trimis pe Viorel Hrebenciuc să discute cu oameni de afaceri pentru finanţarea acesteia”. Mai mult, senatorul susţine că „este ciudat faptul că Viorel Hrebenciuc a ales să facă aceste declaraţii mincinoase după ce a intervenit conflictul public între mine şi Victor Ponta, pe care dl Hrebenciuc l-a sprijinit începând cu Congresul PSD din 2010 şi până în ziua de astăzi, şi la o zi după ce a fost plasat în arest la domiciliu”.

Cristian Burci: Bunea-Stancu voia să aducă în partid trei, patru mari oameni de afaceri care să susţină partidul

Tot astăzi a fost audiat ca martor şi omul de afaceri Cristian Burci. Acesta a declarat că, el doar a ascultat propunerea făcută de preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean (CJ) Brăila, Gheorghe Bunea-Stancu, ca mai mulţi afacerişti să sprijine PSD, neparticipând efectiv la discuţie.

În cadrul audierii, Burci a vorbit despre o discuţie interceptată de procurori, în cadrul căreia Bunea-Stancu îi vorbea despre posibilitatea ca mai mulţi oameni de afaceri să sprijine partidul, iar partidul să-i sprijine mai apoi pe aceştia. "Bunea-Stancu voia să aducă în partid trei, patru mari oameni de afaceri care să susţină partidul. Am avut o discuţie mai veche. (...) Se referea la sprijinul partidului de către oamenii de afaceri, iar cei din urmă să fie sprijiniţi de partid prin contracte. (...) Pe vremea aceea Victor Ponta era şeful PSD. Discuţia a avut loc în 2010, după alegeri", a spus Burci în sala de judecată.

Discuţia la care face referire Burci apare în rechizitoriul procurorilor. Conform documentului citat, Bunea-Stancu i-ar fi zis lui Burci: "Am vorbit şi cu Victor...Băi Victore...Să ne strângem trei, patru oameni. Tu, Ghiţă şi încă doi. Probabil Niculae şi încă unul. Mai mult nu pot. Ca n-ai cum să-i ajuţi pe toţi că n-ai cum".

În faţa instanţei Burci a explicat că acei oameni de afaceri la care se face referire ar fi trebuit să sprijine partidul financiar, iar aceştia "să fie sprijiniţi prin contacte".

Geoană susţine că nu s-a ocupat de finanţarea campaniei electorale din 2009

Pe 19 februarie, în dosarul "Mită la PSD", a fost audiat senatorul Mircea Geoană, care a spus că nu a ştiut de încheierea vreunui contract între compania Interagro şi Insomar. El a subliniat că, în calitate de preşedinte al PSD, nu s-a ocupat de finanţarea campaniei electorale din 2009, când a candidat pentru funcţia de preşedinte al României.

Senatorul a precizat că, în cadrul unor "contexte sociale", l-a întâlnit pe omul de afaceri Ioan Niculae, arătând, însă, că nu a discutat niciodată cu acesta despre o potenţială intervenţie la Guvern pentru favorizarea firmelor lui Niculae.

"Am fost martor şi la primul proces. Acolo a fost o decizie de achitare a celor doi inculpaţi. (...) Mi-am menţinut în integralitate declaraţiile făcute în prima instanţă", a declarat Mircea Geoană după terminarea procesului de la Curtea de Apel Bucureşti.

În acest dosar, în primă instanţă, Judecătoria Sectorului 1 a decis, pe 20 noiembrie 2013, achitarea omului de afaceri Ioan Niculae, aceeaşi decizie fiind luată şi în cazul lui Gheorghe Bunea, Viorel Bărac şi Gheorghe Teodorescu.

Decizia Judecătoriei Sectorului 1 nu a fost definitivă şi a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

Acuzaţiile aduse de procurori

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) i-a trimis în judecată,pe 11 ianuarie 2012, pe liderul PSD Brăila, Gheorghe Bunea, pe Ioan Niculae, proprietarul grupului Interagro, pe Viorel Bărac, director în acelaşi grup, precum şi pe Gheorghe Teodorescu de la Insomar, toţi fiind acuzaţi în legătură cu finanţarea partidelor politice.

Potrivit procurorilor, în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea rezultate din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Brăila a Partidului Social Democrat pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce privesc finanţarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul anului 2009, pentru susţinerea candidatului PSD, Mircea Geoană.

Potrivit înţelegerii, sumele de bani trebuiau să fie date indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să achite plăţi către diferiţi furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituţii implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. În acest fel, au susţinut procurorii anticorupţie, se disimula destinaţia reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispoziţiile legale referitoare finanţarea partidelor politic.

În schimbul banilor oferiţi, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câştigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susţină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi la nivelul celor două societăţi naţionale ce aveau ca obiect gestionarea şi distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz şi SNGN Romgaz SA), au arătat procurorii în rechizitoriu.

Pe parcursul cercetărilor, procurorii au mai stabilit că din suma de un milion de euro, s-au plătit efectiv 641.730 de lei, aproximativ 150.000 de euro, folosindu-se drept paravan un contract încheiat între societatea controlată de Ioan Niculae - Interagro şi SC INSOMAR SRL. Acest contract a fost încheiat pentru servicii fictive, tocmai pentru a se crea o acoperire aparent legală destinaţiei reale a sumelor de bani, şi anume finanţarea unui partid politic cu încălcarea dispoziţiilor legale, mai notau procurorii în rechizitoriul trimis instanţei.

Contractul propriu-zis şi actele aferente (procesul-verbal de recepţie, facturi) au fost încheiate de Viorel Bărac şi Gheorghe Teodorescu, cu mijlocirea lui Ioan Niculae, au precizat procurorii DNA.