UPDATE Iohannis şi DNA cer Curţii Constituţionale să rezolve conflictul între instituţii în urma „scandalului Şova”. PNL va sesiza CCR
0
Procurorul şef al DNA a trimis o scrisoare şefului Consiliului Superior al Magistraturii în care cere sesizarea CCR pentru soluţionarea conflictului dintre puterile statului, ca urmare a faptului că Senatul a refuzat să răspundă cererii procurorilor în cazul lui Dan Şova. Totodată, preşedintele Iohannis a cerut CCR soluţionarea conflictului. Ulterior, prim-vicepreşedintele PNL, Ludovic Orban, a anunţat că partidul va sesiza CCR în acest caz.
UPDATE PNL sesizează CCR în cazul Şova: „Şova, nu scapi nici în gaură de Ponta!“
PNL va sesiza vineri Curtea Constituţională cu privire la respingerea, de către Senat, a cererii DNA de reţinere şi arestare preventivă în cazul lui Dan Şova, a anunţat prim-vicepreşedintele partidului, Ludovic Orban, care a avut şi un mesaj pentru Şova. „Şova, nu scapi nici în gaură de Ponta!”, i-a transmis Orban senatorului PSD şi a subliniat că sesizarea PNL va fi depusă vineri la Curtea Constituţională şi are peste 40 de semnături ale senatorilor PNL, în numele cărora se va sesiza neconstituţionalitatea, în urma deciziei luate de Senat, în cazul cererii DNA privind reţinerea şi arestarea lui Dan Şova.
UPDATE Judecătorul Cristi Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a declarat pentru Adevărul că preşedintele CSM va sesiza Curtea Constituţională, în cazul în care nu este sesizată de altcineva.
„Noi am ajuns la concluzia că s-a încălcat independenţa justiţiei, pentru că dezbaterile din Parlament n-au vizat acte politice, ci chiar fondul dosarelor. Astfel, justiţia nu se mai face în faţa procurorilor sau a judecătorilor, ci în Parlament. Este o încălcare a separaţiei puterilor în stat, adică parlamentarii îşi iau nişte atribuţii care aparţin magistraţilor. Faptul că situaţia se repetă, este foarte grav”, a declarat Danileţ, adăugând că preşedintele CSM va analiza, în următoarele zile, dacă va sesiza Curtea Constituţională, în cazul în care nu o va sesiza altcineva.
La rândul său, procurorul Gheorghe Muscalu, membru CSM, a precizat pentru Adevărul că „preşedintele CSM va analiza dacă este vorba de un conflict între puteri şi va sesiza Curtea Constituţională”.
Mai mult, acesta a arătat că imunitate există în toate statele, dar pe opinii şi declaraţii politice. „În Germania, de pildă, în ultimii 20 de ani nu s-a întâmplat nici măcar odată ca Parlamentul să blocheze o anchetă. Imunitatea trebuie să vizeze doar opiniile şi declaraţiile politice şi nu trebuie să aibă legătură cu infracţiunile de drept comun”, a declarat Muscalu.
UPDATE Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele României, Klaus Iohannis, a trimis, joi, preşedintelui Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, o cerere de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parchetul General şi Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, şi Parlamentul României, respectiv Camera Deputaţilor şi Senatul, pe de altă parte, survenit în cazul senatorului Dan Şova.
„Vă solicit să constataţi existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte şi Parlamentul României, respectiv Camera Deputaţilor şi Senatul, pe de altă parte, conflict ivit ca urmare a omisiunii Parlamentului de a pune în acord dispoziţiile legale cu Constituţia în ceea ce priveşte majoritatea necesară adoptării hotărârilor de încuviinţare a cererilor de reţinere/arestare a unui deputat/senator, cu consecinţa blocării activităţii puterii judecătoreşti”, potrivit sursei citate.
DNA a reacţionat prima
Potrivit unui comunicat al DNA, intituţia a trimis o scrisoare către Consiliul Supreior al Magistraturii (CSM) în care arată că „la data de 13 martie 2015, Direcţia Naţională Anticorupţie a sesizat ministrul Justiţiei pentru a cere Senatului României încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a senatorului Dan-Coman Şova pentru săvârşirea a trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu”.
În acest sens, la data de 25.03.2015, Senatul României a comunicat ministrului Justiţiei că s-a pronunţat prin vot secret asupra cererii, însă nu a fost întrunit numărul de voturi necesar pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării a unui senator. În acest sens, au fost avute în vedere prevederile art. 173 din Regulamentul Senatului, potrivit cărora hotărârile de acest gen se adoptă cu votul secret al majorităţii membrilor camerei.
Însă, DNA precizează că „din cuprinsul comunicării rezultă că Senatul nu a adoptat cu acest prilej o hotărâre prin care să admită sau să respingă cererea formulată de ministrul Justiţiei”.
Conflict constituţional între puterile statului
„Având în vedere aceste împrejurări, considerăm că Senatul României a refuzat să răspundă solicitării care i-a fost adresată de reprezentanţii autorităţii judiciare, astfel încât ne aflăm în situaţia unul conflict de natură constituţională între puterile statului”, notează DNA, care adaugă că, în urma cererii cu care a fost sesizat, Senatul României avea obligaţia de a adopta fie o hotărâre de admitere, fie de respingere a acesteia. Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 67 din Constituţie şi ale art. 83 din Regulamentul Senatului, în desfăşurarea activităţii, această cameră adoptă legi, hotărâri şi moţiuni simple.
Astfel, soluţionarea unei cereri printr-o comunicare adresată de preşedintele Senatului ministrului Justiţiei excede cadrului constituţional şi echivalează cu refuzul de a se pronunţa asupra cererii.
Pe de altă parte, se arată în scrisoare adresată CSM, condiţia de cvorum invocată în cuprinsul comunicării este contrară dispoziţiilor constituţionale, în condiţiile în care prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 989 din 01.10.2008 s-a constatat că cererile de această natură adresate sunt adoptate prin majoritatea simplă a parlamentarilor prezenţi.
„Astfel, s-a constatat că sunt neconstituţionale prevederile art. 155 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, potrivit cărora cerea privind urmărirea penală a membrilor Guvernului se adoptă cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor, întrucât contravin art. 76 alin. 2 din constituţie, care prevede că adoptarea unor astfel de hotărâri se face cu majoritatea simplă.
Raţionamentul este pe deplin aplicabil şi în acest context, iar prin refuzul adoptării unei hotărâri cu privire la cererea ce i-a fost adresată, Senatul României a împiedicat ca instanţa de contencios constituţional să cenzureze o modalitate de aplicare a legii vădit contrară Constituţiei”, explică procurorii DNA.
În acest context, mai susţin oficialii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, activitatea organelor judiciare este blocată de către autoritatea legislativă prin omisiunea acesteia de a-şi îndeplini atribuţiile stabilite prin Constituţie, astfel încât considerăm că se impune sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru soluţionarea conflictului de natură constituţională dintre autorităţi.
Cum l-a scăpat Senatul pe Şova de cătuşe
Senatul l-a scăpat ieri pe Dan Şova de cătuşe, după ce a respins solicitarea procurorilor DNA de încuviinţare a arestării preventive. Însă nu a fost pur şi simplu un vot de respingere, prin care senatorii să-şi asume pe faţă faptul că se împotrivesc Justiţiei. Acum, aleşii au recurs la o metodă puţin mai complicată, dar care arată încă o dată dispreţul faţă de lege, în general, şi faţă de Constituţie, în special.
Lucrurile au stat cam aşa. Rezultatul final al votului în cazul lui Dan Şova a fost următorul: 79 de voturi „pentru“ arestare preventivă, 67 „împotrivă“, iar cinci voturi au fost anulate. La prima vedere, pare un vot defavorabil lui Şova: mai mulţi senatori au votat pentru ridicarea imunităţii. Atunci de ce nu este Şova acum în arestul Poliţiei Capitalei? Pentru că majoritatea PSD a invocat articolul 173 din Regulamentul Senatului, care spune că solicitarea Justiţiei se adoptă printr-o hotărâre „cu votul secret al majorităţii membrilor săi“. Aşadar, cu majoritate absolută (jumătate plus unu din numărul total de senatori), nu cu majoritate simplă (a senatorilor prezenţi), cum s-a întâmplat ieri în plenul Senatului.
Pentru ca cererea procurorilor DNA să fie aprobată, ar fi fost nevoie de 85 de voturi favorabile (majoritate absolută). Interpretarea senatorilor PSD sfidează însă Constituţia. Articolul 76 din Legea Fundamentală spune: „Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră“. Cum solicitarea de ridicare a imunităţii se adoptă printr-o hotărâre, o majoritate simplă era suficientă pentru votul în cazul Şova. Aşadar, pentru senatori, regulamentul a bătut Constituţia.
Decizia CCR, ignorată
Imunitatea parlamentară este cuprinsă în două articole separate din Regulamentul Senatului. Mai întâi, articolul 150 reglementează punerea sub urmărire penală a membrilor sau a foştilor membri ai Guvernului. Până în 2008, articolul 150 din Regulamentul Senatului spunea că hotărârea privind ridicarea imunităţii unui ministru sau fost ministru care este în prezent senator „se adoptă cu votul majorităţii senatorilor“. În toamna lui 2008, un grup de senatori PDL au contestat acest articol la CCR, iar magistraţii le-au dat dreptate. Un an mai târziu, Senatul, condus de Mircea Geoană, a modificat articolul 150, în sensul următor: „Hotărârea se adoptă prin votul majorităţii senatorilor prezenţi“. Practic, s-a schimbat majoritatea absolută cu cea relativă.
Pe lângă articolul 150, în Regulamentul Senatului mai apare şi articolul 173, cel invocat în cazul Şova, care se referă la procedura de percheziţie, reţinere şi arestare a senatorilor. Iar imunitatea parlamentară, aşa cum este ea definită de Constituţie, spune că „senatorii nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Senatului“. Exact situaţia în care s-a găsit Dan Şova, pentru care procurorii au cerut reţinere şi arestare.
Numai că, spre deosebire de situaţia răspunderii ministeriale, unde CCR a impus o majoritate simplă, în cazul imunităţii parlamentare regulamentul Senatului impune în continuare o majoritate absolută. „Senatul hotărăşte asupra cererii (de ridicare a imunităţii) cu votul secret al majorităţii membrilor săi“, spune articolul 173. Practic, majoritatea absolută a fost declarată neconstituţională în 2008, însă senatorii au modificat (în 2009) numai articolul referitor la răspunderea ministerială, nu şi cel referitor la percheziţia, reţinerea sau arestarea senatorilor, deşi, în ambele cazuri este vorba de ridicarea imunităţii parlamentare.
Aşa s-a ajuns ca, pentru o solicitare a Justiţiei de ridicare a imunităţii, Senatul să dea un vot cu dublă măsură. Spre exemplu, Senatul a avizat în luna noiembrie începerea urmaririi penale în cazul Ecaterinei Andronescu, fiind înregistrate 72 de voturi „pentru“, 62 „împotriva“ şi o abţinere. Adică o majoritate simplă, permisă de articolul 150, referitor la legea răspunderii ministeriale, pentru că Ecaterina Andronescu era cercetată pentru fapte săvârşite în exerciţiul ministerial. Pentru o altă solicitare de ridicare a imunităţii, în cazul lui Dan Şova, n-a mai fost suficientă o majoritate simplă, pentru că liderii Senatului au invocat articolul 173, cel referitor la imunitatea parlamentară.
PNL a anunţat că va contesta la CCR hotărârea de respingere adoptată ieri în cazul lui Dan Şova, şi are toate şansele să câştige, din moment ce Curtea a declarat deja neconstituţional un articol similar.
Se încarcă comentariile...
