Curtea Supremă a menţinut mandatul de arestare pentru Radu Mazăre pentru că a sfidat instanţa şi a creat sentimentul de slăbiciune a statului român

Curtea Supremă a stabilit ca mandatul de arestare în lipsă pentru Radu Mazăre să rămână definitiv întrucât, aşa cum se arată în motivarea publicată recent, fuga sa în Madagascar reprezintă o sfidare a ÎCCJ ce a creat un sentiment de slăbiciune a statului, în contextul în care există deja cazuri notorii similare.

„Conduita deliberată a inculpatului de a se sustrage de la îndeplinirea acestei obligaţii legale rezultă explicit chiar din corespondenţa cu apărătorii săi, depusă de aceştia la dosar, fiind vorba despre o vădită rea-credinţă a inculpatului, iar nu despre o împrejurare accidentală, care l-ar fi pus în imposibilitate temporară de a respecta una dintre obligaţiile inerente măsurii preventive sub imperiul căreia se află. Totodată, s-a susţinut că prin părăsirea teritoriului României şi refuzul de a se mai întoarce, inculpatul s-a sustras procesului penal în cadrul căruia s-a luat măsura preventivă a controlului judiciar, fiind vorba despre o sustragere de la judecată, în condiţiile în care prezenţa sa în această fază procesuală este obligatorie, fapt care derivă din obligaţia instituită în art. 215 alin.1 lit.a) Cod procedură penală”, se arată în motivarea magistraţilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), după cum relatează Mediafax.

Judecătorii care au stabilit, definitiv, ca fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre, să fie arestat preventiv, mai spun că există o stare de pericol pentru ordinea publică , deoarece faptele pentru care acesta este acuzat prmovează ideea de slăbiciune a statului român.

„S-a apreciat că starea de pericol pentru ordinea publică derivă atât din gravitatea faptelor imputate inculpatului (...), dar şi din conduita pe care inculpatul a înţeles să o adopte după punerea sa în libertate şi, mai ales, după înlăturarea interdicţiei de a părăsi teritoriul României, acesta inducând în eroare şi, mai apoi, sfidând Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, reuşind, totodată, să inducă în opinia publică un sentiment de slăbiciune a statului român şi de zădărnicire a actului de justiţie, care tinde să se amplifice, în condiţiile existenţei altor cazuri notorii de sustragere a unor inculpaţi de sub puterea unor măsuri preventive ori de la executarea pedepsei”, mai arată motivarea judecătorilor.

„Adoptarea de către inculpatul M. (Mazăre, n.r.) a unei conduite de sfidare a organelor şi autorităţilor statului chemate să asigure aplicarea şi respectarea legii şi conştientizarea de către acesta a faptului că un atare comportament poate constitui un exemplu negativ pentru cetăţenii care ar fi tentaţi să intre în conflict cu legea penală, creează un impact negativ în societate şi vulnerabilizează încrederea cetăţenilor oneşti în fermitatea instituţiilor chemate să înfăptuiască actul de justiţie. În consecinţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători apreciază că neprezentarea în mod repetat a inculpatului M. în faţa organului însărcinat cu supravegherea sa şi a instanţelor de judecată învestite cu soluţionarea cauzelor în care acesta a fost trimis în judecată, are semnificaţia încălcării cu rea - credinţă a obligaţiilor impuse cu ocazia luării faţă de el a măsurii preventive a controlului judiciar şi atrage incidenţa cazului de arestare”, precizează magistraţii ÎCCJ.

Judecătorii au mai spus că arestul preventiv este necesar „pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal şi proporţională cu gravitatea acuzaţiilor penale aduse inculpatului”.

Instanţa supremă a respins, în luna ianuarie, contestaţia formulată de Radu Mazăre la decizia emiterii unui mandat de arestare preventivă în lipsă. Astfel, fostul primar al Constanţei a fost dat în urmărire internaţională.

Fuga în Madagascar

Instanţa supremă a admis, în 10 ianuarie 2018, cererea DNA de înlocuire a controlului judiciar în cazul lui Radu Mazăre cu un mandat de arestare în lipsă, având în vedere că fostul primar a plecat în Madagascar.

DNA a susţinut la acea vreme că lipsa nejustificată de la poliţie, din 30 decembrie 2017, echivalează cu încălcarea controlului judiciar, solicitându-se astfel înlocuirea cu arestarea preventivă.

"Constatările făcute de către organele de poliţie dovedesc atât conduita generală, guvernată de rea-credinţă, a inculpatului în raport cu activitatea de supraveghere exercitată asupra sa, dar şi riscul sustragerii acestuia de la răspundere penală prin părăsirea teritoriului ţării (faptul că investigaţiile efectuate de către organele de poliţie au relevat că acesta se află în Republica Madagascar, prezentând relevanţă sub acest aspect, al intenţiei sustragerii acestuia de la răspundere penală)", se arată în cererea înaintată de DNA instanţei.

Radu Mazăre a părăsit România în prima zi de Crăciun, el plecând cu o cursă aeriană care a avut destinaţia Paris. Fostul primar al Constanţei, aflat sub control judiciar, nu s-a prezentat, în 30 decembrie, pentru a semna în graficul de prezenţă. El a transmis Poliţiei că a plecat în Madagascar, unde cere azil politic.

Într-o scrisoare transmisă prin avocaţii săi, Radu Mazăre îşi motivează plecarea prin faptul că este ţinta statului paralel şi nu va beneficia în ţară de o justiţie independentă, motiv pentru care cere azil politic în Madagascar. Mazăre susţine că va reveni doar când va exista o justiţie reală.

Dosarul Polaris şi acuzaţiile aduse lui Radu Mazăre

Radu Mazăre a fost trimis în judecată, în 2015, sub control judiciar, pentru trei infracţiuni de luare de mită, abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit şi conflict de interese în formă continuată (12 acte materiale). Alături de el sunt judecate şi alte persoane.

Potrivit unui comunicat DNA din 2015, în perioada 2006 - 2009, Radu Mazăre, beneficiind de ajutorul lui Sorin Strutinsky, a solicitat suma totală de peste 2.000.000 euro şi a primit circa 1.000.000 euro şi 2.472.303,8 lei de la reprezentanţii a două societăţi comerciale, în scopul facilitării emiterii documentaţiilor de urbanism necesare dezvoltării unor proiecte imobiliare de tip mall, pe care aceste firme intenţionau să le dezvolte în Constanţa.

De asemenea, în perioada 2008-2014, Radu Mazăre, cu ajutorul lui Sorin Strutinsky, ar fi primit de la S.C. Polaris M Holding S.R.L., al cărei asociat şi administrator în fapt era Eduard Martin, peste şapte milioane de euro, pentru că a asigurat acesteia câştigarea unei licitaţii organizate de Primăria Constanţa pentru delegarea gestiunii serviciului de salubrizare a oraşului, explicau procurorii.

Potrivit DNA, în anul 2008, între S.C. Polaris M Holding S.R.L şi Primăria Constanţa a fost încheiat un contract având ca obiect delegarea serviciului de salubrizare pentru o perioadă de 25 de ani şi un act adiţional la acest contract prin care valoarea acestuia a fost majorată nejustificat cu zece milioane de lei.