Curtea de Apel Bucureşti pune în discuţie revocarea mandatelor a trei judecători din Consiliul Superior al Magistraturii

Horaţius Dumbravă a condus Consiliul Superior al Magistraturii în 2011 FOTO Adevărul

Pe lângă numele Alinei Ghica, fosta şefă a CSM, pe listă se mai află şi Horaţius Dumbravă, dar şi Alexandru Şerban. Mai jos sunt prezentate mai multe motive pentru care se va lua în discuţie eventuala revocare a magistraţilor din CSM.

Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti sunt convocaţi în Adunare Generală pe 23 ianuarie 2013, orele 13, în vederea dezbaterii asupra posibilităţii revocării tuturor reprezentanţilor curţilor de apel în Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu modul în care şi-au exercitat mandatele încredinţate, conform aspectelor punctuale identificate după cum urmează:

Judecător Alina Nicoleta GHICA:

1.    Dacă a reprezentat sau nu interesele judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti prin votul exprimat în şedinţa din 4 ianuarie 2013 cu ocazia alegerii preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Citeşte şi:
Autodenunţ oficial la CSM: judecătorii sunt revoltaţi că votul nu s-a potrivit cu negocierile de culise

Judecător Horaţius Dumbravă

1.    Abdicarea de la respectarea angajamentelor luate în faţa judecătorilor prin proiectul de candidat la funcţia de membru CSM; Respectarea propriei „Declaraţii de integritate”.
2.    Neînţelegerea principiilor democratice de funcţionare a unui organ colegial, având în vedere contestarea sistematică a deciziilor Secţiei pentru judecători sau ale Plenului CSM luate cu majoritate.
3.    Influenţa negativă a conduitei proprii asupra calităţii imaginii si credibilităţii CSM şi a sistemului judiciar, atât în perioada cât a asigurat conducerea Consiliului (2011), cât şi ca membru CSM pe parcursul anului 2012, prin asumarea în numele Plenului a unor poziţii proprii, în opoziţie cu opinia exprimată de sistemul judiciar şi fără a supune acest punct de vedere analizei Plenului, precum şi prin frecventele luări de poziţie publice contrare celor asumate de Plen.
4.    Deturnarea unor principii cum sunt „transparenţa” şi „integritatea” cu efecte asupra bunei reputaţii a judecătorilor.
5.    Regresul înregistrat pentru statutul judecătorului în timpul mandatului său de preşedinte al CSM, prin modificările legislative efectuate în cursul anului 2011, de natură să slăbească independenţa judecătorilor. Susţinerea publică a înăspririi răspunderii disciplinare a judecătorilor.
6.    Întreţinerea unei stări conflictuale în CSM, incapacitatea de a comunica si colabora corespunzător cu ceilalţi membri, de a crea o echipă în secţia pentru judecători, situaţie ce a condus la o lipsă de coeziune a Consiliului ca organ colegial.
7.    Subminarea bunei funcţionări a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin încălcarea dispoziţiilor legale în vigoare referitoare la procedura de promovare în numele unor principii de „integritate” şi „transparenţă” de la care au abdicat prin însăşi blocarea procedurilor aflate în derulare.

Judecător Alexandru Şerban

1.    Abdicarea de la angajamentele luate în faţa judecătorilor prin proiectul de candidat la funcţia de membru CSM.
2.    Întreţinerea, alături de alţi membri CSM, a unui climat de suspiciune şi neîncredere în cadrul secţiei de judecători, situaţie ce a alterat iremediabil coeziunea Consiliului, cu consecinţa vădită de slăbire a sistemului judiciar.
3.    Deturnarea unor principii cum sunt „transparenţa” şi „integritatea” cu efecte asupra bunei reputaţii a judecătorilor.
4.    Neînţelegerea principiilor democratice de funcţionare a unui organ colegial, prin contestarea sistematică a deciziilor luate cu majoritate.
5.    Subminarea bunei funcţionări a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin încălcarea dispoziţiilor legale în vigoare referitoare la procedura de promovare în numele unor principii de „integritate” şi „transparenţă” de la care au abdicat prin însăşi blocarea procedurilor aflate în derulare.
6.    Susţinerea acţiunilor preşedintelui CSM în cursul anului 2011, acţiuni ce au condus la înregistrarea unui evident regres în statutul judecătorilor (ex. modificările legislative aduse legilor care reglementează activitatea instanţelor judecătoreşti având ca efect înăsprirea răspunderii disciplinare a judecătorilor).
7.    Exprimarea unor opinii la adresa colegilor precum şi asupra unor chestiuni aflate în atenţia publicului, atitudine ce pune în discuţie respectarea normelor codului deontologic.