Cum vor să-şi facă avocaţii din Parlament scut anti-DNA

Dan Şova este unul dintre iniţiatorii controversatului proiect de modificare a legii avocaturii

Sub falsul pretext că vor să pună în acord mai multe decizii al Curţii Constituţionale cu textul de lege, deputaţii vor să modifice legea avocaturii, conferind avocaţilor o adevărată superimunitate în faţa legii. Specialiştii în drept avertizează că dacă modificările vor fi adoptate, actul de justiţie ar putea fi grav afectat.

Modificarea legii avocaturii în forma dorită de parlamentari ar echivala cu o superimunitate pentru avocaţi, spun specialiştii în drept consultaţi de „Adevărul“. Iar până la asta mai e doar un singur pas.

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a adoptat miercuri proiectul de modificare a legii avocaturii, iar săptămâna viitoare ar putea intra la votul plenului. Proiectul a trecut deja de Senat, iar Camera Deputaţilor e for decizional. Printre iniţiatori se află chiar unul dintre posibilii beneficiari ai legii, senatorul-avocat Dan Şova. De altfel, cei mai mulţi dintre iniţiatorii controversatului proiect sunt avocaţi, unii dintre ei cu dosare penale. Printre aceştia se numără deputatul PSD Marius Manolache, senatorul neafiliat Tudor Chiuariu sau deputatul UDMR Mate Andras Levente.

„Administrarea unor probe va fi imposibilă”

Specialiştii în drept atrag atenţia că, dacă va intra în vigoare, legea va îngreuna semnificativ munca procurorilor în dosarele de corupţie şi ar putea periclita soarta unor anchete aflate în curs.
„Este evident că CSM nu susţine acest demers legislativ, pentru că s-ar îngreuna foarte mult aflarea adevărului. Se poate spune că s-ar crea o aşa-zisă imunitate specială pentru o anumită categorie profesională, care nu s-ar mai supune aceloraşi reguli ca toate celelalte. Dacă legea va fi modificată aşa, se va îngreuna foarte mult orice cauză penală, prin introducerea unor excepţii de la regulile de administrare a probatoriului“, a declarat procurorul Bogdan Gabor, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Bogdan Gabor îi contrazice pe avocaţii care susţin că modificarea legii este doar o garanţie în plus pentru apărarea secretului profesional în relaţia cu clienţii.

„Nu sunt garanţii suplimentare legate de secretul profesional, aşa cum pretind avocaţii, ci sunt efectiv nişte metode de a îngreuna administrarea mijloacelor de probă într-un proces penal, în care ar putea fi implicaţi, la un moment dat, inclusiv avocaţii. Din punctul meu de vedere, secretul profesional are toate garanţiile de a fi protejat. Prin noile prevederi nu se face altceva decât să se aducă atingere principiului aflării adevărului. Legea, aşa cum este în forma actuală, garantează respectarea secretului profesional între avocat şi client. Modificările aduse legii face, practic, imposibilă administrarea unor probe“, a spus Gabor.

Avocaţii, mai tari ca parlamentarii

La rândul său, judecătorul Adrian Bordea, din cadrul CSM, atrage atenţia asupra riscului de afectare a actului de justiţie.

„Domeniul avocaturii, deşi este o activitate strâns legată de cea de judecată, nouă nu ni s-a solicitat avizul. Ce pot să spun? Este un act normativ pentru modificarea statului avocatului. Cert este că pentru o societate normală în care toţi trebuie să respectăm legea n-ar fi nevoie de aceste restricţii. E greu să faci o evaluare în acest moment. Dacă va fi adoptată în acestă formă, legea ar putea afecta actul de justiţie“, a afirmat Adrian Bordea.

Pe de altă parte, procurorul Bogdan Gabor subliniază că nici măcar demnitarii şi magistraţii nu beneficiază de asemenea privilegii în faţa legii.

„De ar trebui să trecem într-un text de lege care reglementează organizarea unei profesii modalităţi diferite de audiere şi modalităţi diferite de administrare a mijloacelor de probă. Nici în cazul profesiilor care presupun un eventual aviz pentru luarea unor măsuri penale, cum sunt parlamentarii, miniştrii sau magistraţii, nu se reglementează modalitatea de administrare a mijloacelor de probă. Codul de procedură penală prevede aici un singur principiu. Nu este corect să se prevadă într-un alt act în afară de Codul de procedură penală modalitatea de administrare a probelor“, a conchis Gabor.

Modificările nu vizează decizii ale CC

Proiectul de lege a primit avizul Consiliului Legislativ, dar cu anumite obiecţiuni. Astfel, Consiliul a atras atenţia că modificarea legii nu are nicio legătură cu decizii ale Curţii Constituţionale, aşa cum au pretins autorii proiectului în expunerea de motive.

„La expunerea de motive, semnalăm că intervenţiile legislative sunt  justificate prin necesitatea aplicării Deciziilor Curţii Constituţionale 1519/2011, respectiv 294/2014, prin care au fost declarate neconstituţionale dispoziţiile art. 21 alin. (1) şi ale art 25 alin. (2), din Legea 51/1995. Precizăm că aceste norme nu fac obiectul intervenţiilor legislative aduse Legii 51/1995 prin prezenta propunere legislativă“, se precizează în avizul Consiliului Legislativ.

Superimunitate pentru avocaţi

Modificările aduse legii interzic procurorilor să mai ridice înscrisuri, să pună sub sechestru, ori să dispună confiscarea unor probe precum corespondenţa dintre client şi avocat. Procurorii nu vor mai putea confisca calculatoarele sau telefoanele mobile aparţinând avocaţilor, chiar dacă pe aceste aparate ar conţine probe relevante pentru anchetă. În plus, judecătorii sunt obligaţi să-i notifice pe avocaţi dacă au autorizat interceptarea telefoanelor acestora.

Ion Dragne: Avem dreptul de a fi protejaţi prin lege

De partea cealaltă, avocaţii spun că modificările aduse legii nu aduc atingere actului de justiţie, ci doar îi pun la adăpost pe avocaţi în exercitarea profesiei.
„În niciun caz nu se poate vorbi de o imunitate a avocaţilor. Potrivit unei prevederi a Codului de procedură penală, secretul profesional este opozabil procesului de urmărire penală. La asta se referă şi modificarea legii. Dacă acea corespondenţă are legătură cu cauza, atunci nu poate fi ridicată de anchetatori. Practic, sunt simple explicitări, simple dezvoltări a ceea ce înseamnă secretul profesional. Acestea sunt făcute în baza unui hotărâri CEDO. Există practică la nivel european în consens cu ceea ce prevăd modificările la Legea avocaturii. Practic, se întăreşte dreptul la apărare“, a declarat, pentru „Adevărul“, avocatul Ion Dragne, decanul Baroului Bucureşti.

Potrivit acestuia, secretul profesional al relaţiei client-avocat trebuie să fie protejat chiar şi în faţa anchetelor penale. „Secretul profesional mă obligă, ca şi pe preot, să nu divulg nimic din ce mi-a spus clientul, pentru că altfel dispare elementul de încredere. Dacă am fi obligaţi să spunem ce ne-a zis clientul n-ar mai exista meseria de avocat“, a mai spus Ion Dragne.