Profilul coruptului român: căsătorit, cu studii superioare, egoist şi fără sentimentul vinovăţiei
0
Potivit unui studiu realizat de Ministerul Justiţiei, în colaborare cu experţi olandezi, funcţionarii corupţi din România îşi motivează acţiunile ilegale prin nevoia de a asigura bunăstarea familiilor lor. Ei nu se simt cu nimic vinovaţi, considerând că întregul sistem încurajează corupţia.
Ministerul Justiţiei a lansat studiul “Experienţe directe cu fenomenul corupţiei ale persoanelor condamnate”, realizat în colaborare cu experţi ai Universităţii Amsterdam şi ai Universităţii Bucureşti. De asemenea, studiul a beneficiat de suportul specialiştilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În cadrul studiului, care este parte a unui proiect având drept scop sprijinirea implementării şi monitorizării Strategiei Naţionale Anticorupţie, au fost intervievate mai multe persoane condamnate pentru corupţie.
Profilul coruptului
Chestionarele completate de acestea i-au ajutat pe specialişti să întocmească profilul coruptului, dar să stabilească şi motivaţia celor care încalcă legea.
Astfel, coruptul este bărbat, cu vârsta cuprinsă între 41 şi 50 de ani, este căsătorit,este de religie ortodoxă şi are studii universitare şi postuniversitare. El este salariat, cu un statut social mediu. Studiul a relevat, de asemenea, că cei mai mulţi dintre condamnaţi au avut un rol pasiv în actul de corupţie. Cu alte cuvinte, nu au cerut mită, dar au acceptat atunci când li s-a oferit.
Condamnările cele mai frecvente în astfel de cazuri sunt trafic de influenţă şi luare de mită.
Potrivit profilului, coruptul este, în general, la prima condamnare, a primit o pedeapsă cuprinsă între 2 şi 5 ani şi nu şi-a recunoscut fapta la proces.
Corupţii nu au sentimentul vinovăţiei
Analiza a arătat şi ce îi motivează pe condamnaţii pentru corupţie. Cei mai mulţi consideră că întregul sistem încurajează corupţia, care ar creşte direct proporţional cu înălţimea nivelului administrativ.
Dintre beneficii, cele mai importante au fost satisfacţia şi gratificarea personale, precum şi posibilitatea de a oferi o viaţă mai bună familiilor lor – şi nu câştigul financiar, după cum se presupune adesea.
Analizele mai arată că factorii care par să stea la baza corupţiei pot fi comparabili cu factorii care stau la baza lipsei de integritate în general.
Majoritatea respondenţilor nu şi-au negat faptele sau acţiunile pentru care au fost condamnaţi, însă au negat că ar fi făcut ceva greşit. Conform propriilor norme personale, acţiunile lor nu constituie corupţie. În măsura în care admit corupţia motivată de beneficii, aceştia confirmă concluzia rezultată din studierea chestionarelor, potrivit căreia acestea au fost destinate familiei sau persoanelor importante pentru ei.
Motivaţi de hedonism şi de egoism
Analiza experţilor olandezi a tras o altă concluzie importantă. Cei predispuşi la corupţie sunt persoane egoiste, ale căror scop este propria plăcere.
”Statistica arată că intenţia de corupţie şi intenţia de ne-integritate au avut ambele o legătură semnificativă cu valorile egoiste, valorile hedoniste, normele personale, oportunităţile percepute şi beneficiile aşteptate”, arată analiza.
Totuşi, atât intenţia de corupţie, relevă studiul, a avut o relaţie semnificativă cu ”dezirabilitatea socială”, ceea ce înseamnă că este posibil ca respondenţii să se fi prezentat mai favorabil decât
sunt în realitate.
Se încarcă comentariile...
