Cronica aventurilor avionului lui Nicolae Ceauşescu, ajuns cisternă în slujba US Air Force

Avionul Boeing 707 YR-ABB „Carpaţi”, care l-a transportat pe Nicolae Ceauşescu, dar a fost folosit şi de alţi preşedinţi ai României, ultimul dintre ei fiind Traian Băsescu, a fost cumpărat de o companie americană care îl transformă în cisternă pentru realimentarea în zbor a avioanelor de luptă.

Cumpărat în urmă cu câţiva ani de o companie americană, avionul Boeing care, începând din 1976, a fost folosit de Nicolae Ceauşescu ca aeronavă prezidenţială va fi modificat şi transformat în avion-cisternă care va realimenta în aer avioane de luptă ale US Air Force şi US Navy. 

Este vorba de un Boeing 707-3K1C, cu seria de fabricaţie 20804, care atunci când era operat ca avion prezidenţial de TAROM purta înmatricularea YR-ABB „Carpaţi”. Povestea aeronavei a început în anul 1973, când compania TAROM a comandat producătorului american patru avioane lung curier Boeing 707.

În prima parte a anului 1974, avionul a ajuns în România, a fost înmatriculat şi a fost integrat în flota TAROM. Ulterior, în anul 1976, YR-ABB a fost configurat VIP şi, alături de un alt avion Boeing 707 cu înmatricularea YR-ABD, a fost integrat în flota prezidenţială. 

Operat de „Trashcan Airlines”

După Revoluţie, în a doua parte a anului 1990, YR-ABB iese din flota prezidenţială şi este trimis la baza aeriană în Santa Barbara (California, SUA), pentru a fi transformat din varianta VIP în cea „pasager”, cu 210 locuri. După finalizarea lucrărilor, conform jetphotos.com, în luna noiembrie a aceluiaşi an, avionul nu rămâne în exploatarea TAROM, cu toate că operatorul aerian nu avea în flotă alte avioane lung curier, ci este închiriat către Trans Caribbean Airlines. Este vorba de un mic transportator aerian american care efectua zboruri către destinaţii exotice ca Aruba, Curacao, Port Au Prince, dar care a operat şi o serie de zboruri de transport militar de tip charter din baza militară americană McGuire (Burlington, New Jersey) către aeroportul din Frankfurt. Serviciile companiei erau atât de slabe încât militarii americani care zburau cu aceste curse charter au poreclit compania „Trashcan Airlines” (Liniile Aeriane Coş de Gunoi - n.r.). Nu este clar dacă şi YR-ABB a operat pe aceste curse charter. 

Haltele din Surinam şi Pakistan

Un an mai târziu, avionul se întoarce în hangarele din România, dar nu pentru prea mult timp, fiindcă este din nou închiriat de o companie străină. Este vorba de Surinaamse TCA, un operator aerian din Surinam despre nu se cunosc prea multe detalii. În 1992, YR-ABB se întoarce în ţară, dar este scos din flota TAROM şi pus în operarea Romavia, o fostă companie aeriană de stat, aflată în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, înfiinţată în aprilie 1991 pentru a asigura zborurile preşedintelui şi miniştrilor români.

FOTO  twitter.com

Până în 1995, avionul a fost folosit în vizitele oficiale de Ion Iliescu. În luna februarie a acelui an, aeronava a fost închiriată, pentru aproximativ trei luni, de compania aeriană pakistaneză Aero Asia cu sediul la Karachi. Este vorba de un transportator low-cost care a operat în ţările din Golful Persic, dar care, din cauza neasigurării unor condiţii adecvate de siguranţă, în anul 2007, a rămas fără licenţă de zbor. De precizat că de fiecare dată când a fost închiriat, avionul a păstrat înmatricularea românescă YR-ABB şi că toate acele trei firme care l-au operat au dat faliment în final. 

Din anul 1995, aeronava a revenit în operarea Romavia şi a executat zboruri comerciale şi oficiale cu preşedinţi ai României, ultimul dintre beneficiari fiind Traian Băsescu. 

Cumpărat de americani

Considerat extrem de poluant după ani buni de operare, avionul Boeing 707 cu înmatricularea YR-ABB este scos de la zbor, iar în anul 2012, este vândut pentru două milioane de euro către compania americană Omega Air, care este unul dintre cei mai importanţi traderi de aeronave Boeing 707 din lume. Aceasta i-a schimbat înmatricularea în N707GF şi l-a transferat în Statele Unite, pe aeroportul Brunswick. 

Iniţial, Omega Air a comunicat că fostul avion prezidenţial românesc va fi transformat în avion-cisternă până în 2014, pentru a fi folosit pentru realimentarea în zbor a avioanelor militare americane şi aliate. Din motive necomunicate, acest termen nu a fost respectat. Astfel, avionul a rămas parcat pe aeroportul Brunswick până pe 7 aprilie 2020, când, conform boardingpass.ro, a fost mutat în San Antonio, unde va fi modificat astfel încât să poată efectua misiuni de realimentare în aer. Practic, avionul va fi transformat într-un KC–135 Stratotanker, varianta cisternă a avionului Boeing 707. La fel ca şi avionului comercial Boeing 707, KC-135 a fost dezvoltat din prototipul Boeing 367-80, denumit „Dash-80”. KC-135 a intrat în serviciul Forţelor Aeriene ale Statelor Unite (USAF) în 1957 şi este una din aeronavele militare cu aripă fixă cu peste 50 de ani de serviciu.

Model de succes

Boeing 707 a fost un model de succes al producătorului american, fiind fabricat între anii 1958 şi 1978. Au fost produse 1.010 unităţi şi a fost considerat de o parte a specialiştilor în aviaţie drept cel mai popular avion cu reacţie de primă generaţie. Mai mult, constructorul american a folosit acelaşi concept pentru modele ulterioare cum ar fi Boeing 737. Boeing 707 are o autonomie de aproape 7.000 de kilometri, iar viteza maximă a aeronavei este, în funcţie de variantă, între 972 şi 1.000 de kilometri pe oră. Boeing 707 are un consum de carburat imens. Aeronava „înghite” de 4-5 ori mai mult combustibil pe fiecare pasager şi kilometru în comparaţie cu un avion modern. 

YR-ABD a fost făcut praf din neatenţia căpitanului

Coleg în flota prezienţială cu YR-ABB, avionul Boeing 707 cu înmatricularea YR-ABD a fost distrus în ianuarie 1991 în timpul unui zbor de pregătire înaintea unei misiuni prezidenţiale în China. Concret, la venirea la aterizare, la ultimul viraj, a atins cu aripa stângă solul. Primul dintre cele două motoare de pe planul respectiv a luat foc la contactul cu pista, iar al doilea motor s-a aprins ulterior. Cum pentru zbor aeronava fusese alimentată cu 41 tone de petrol, odată aprins, focul a cuprins toată aripa stângă şi s-a extins şi în spatele fuzelajului, pe exterior. După ce a atins solul şi cu trenul principal de aterizare, aparatul a făcut un salt spre dreapta până la înălţimea de 30-40 metri, moment în care, greu de explicat, comandantul a luat mâna de pe manşă, se arată în raportul anchetei care a urmat evenimentului. Copilotul Nicolae Milea, instructor comandant cu peste 16.000 ore de zbor la activ, a intervenit din instinct şi salvator trăgând de manşă în ultima clipă şi reuşind astfel să evite ruperea dezastruoasă a aparatului în momentul impactului. Ulterior, copilotul a reuşit să pună aparatul pe pistă. Aeronava a fost distrusă, însă din fericire accidentul nu s-a soldat cu victime. La bord se aflau, în momentul accidentului, două echipaje complete care urmau să opereze zborul spre China. 

Ulterior, în timpul anchetei, s-a concluzionat că pilotul Nicolae Milea îl avertizase de trei ori pe comandantul Aurel Ijacu despre înclinarea prea mare şi viteza în scădere a aparatului lor, precum şi despre faptul că manevrele acrobatice ale aeronavei îi pot speria pe piloţii care se aflau pe breteaua de la capătul pistei 08R şi doreau să decoleze după aterizarea lui YR-ABD. Aurel Ijacu a fost nevoit să se pensioneze.