Criză în Justiţie. Efectul ordonanţelor lui Toader: Dosarul Mineriadei a ajuns la Secţia specială

Criză în Justiţie. Efectul ordonanţelor lui Toader: Dosarul Mineriadei a ajuns la Secţia specială

Mineriada din iunie 1990 foto Mediafax

Procurorul general, Augustin Lazăr, susţine că procurorul militar care a făcut ancheta penală în Dosarul Mineriada, având „cea mai bună cunoaştere a cauzei dintre toţi procurorii Ministerului Public”, nu mai poate reprezenta în instanţă această cauză odată ce dosarul a fost preluat de Secţia specială de anchetare a magistraţilor. Lazăr spune că acesta este un exemplu al haosului din Justiţie creat de ordonanţele ministrului Tudorel Toader.

Ştiri pe aceeaşi temă

Procurorul militar care a făcut anchetă în Dosarul Mineriadei  şi care intră în sala de judecată pentru a susţine acuzaţiile a trebuit să fie schimbat după ce a intrat în vigoare una dintre ordonanţele de urgenţă promovate de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

Acesta este un exemplu din solicitarea prin care procurorul Augustin Lazăr cere CSM să sesizeze CCR cu un posibil conflict constituţional legat de modul în care Guvernul a adoptat mai multe ordonanţe de urgenţă care modifică Legile Justiţiei.

Redăm mai jos pasajul din solicitarea procurorului general în care exemplifică modul în care acest dosar a fost afectat de ordonanaţele de urgenţă date de ministrul Justiţiei.

Dosarul Mineriada, preluat de Secţia specială
   
Pentru a ilustra efectele negative, starea de pseudo - anomie creată, paradoxal, prin inflaţie de reglementări inconsecvente şi necorelate, practic blocajul creat Ministerului Public prin maniera de reglementare a Guvernului prin ordonanţe de urgenţă, exemplul care urmează este edificator.

În cauza cunoscută publicului sub denumirea de „dosarul Mineriada”a fost inculpat, printre alţii-inclusiv militari, şi un magistrat; astfel, dosarul a devenit un dosar preluat de S.I.I.J.( cf. art. II alin. 11 din OUG nr. 90/2018 ). Până la acest moment, participarea în şedinţa de judecată a cauzei menţionate a fost asigurată de un procuror militar care a şi efectuat ancheta penală în cauză şi care, totodată, este şi şeful structurii de judiciar a Secţiei Parchetelor Militare. Având în vedere că acest procuror a efectuat urmărirea penală în cauză şi desfăşoară şi activitate de reprezentare în faţa instanţelor de judecată, respectiv are cea mai bună cunoaştere a cauzei dintre toţi procurorii

Ministerului Public ( este, practic, autorul dosarului de urmărire penală şi al actului de sesizare a instanţei), precum şi specializare în participarea în şedinţa de judecată, reprezentarea de către acesta a Ministerului Public era singura în măsură să asigure în cele mai bune condiţii rolul procurorului în soluţionarea „dosarului Mineriada”.

În aceste condiţii, s-ar fi justificat continuarea participării sale şi după preluarea cauzei de către S.I.I.J., participare care, în opinia Ministerului Public, asigură şi conformitatea cu art. 888alin. 2 din Legea nr. 304/200429 [ procurorul menţionat face parte din structura de judiciar a P.Î.C.C.J (adică, Secţiei judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie menţionată de art. 888alin. 2 din Legea nr. 304/2004 interpretată în sens funcţional - structuri care cuprind procurorii care desfăşoară activitate de reprezentare în faţa instanţelor de judecată , iar nu strict formal de element component al organizării administrative a P.Î.C.C.J.- direcţii, secţii, servicii, birouri etc) ]. Pentru aceste motive s-a dispus desemnarea de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a procurorului menţionat în vederea continuării activităţii de reprezentare în „dosarul Mineriada”.
 
Participarea la şedinţele de judecată în cauzele de competenţa secţiei se asigură de procurori din cadrul Secţiei judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de către procurori din cadrul parchetului de pe lângă instanţa învestită cu judecarea cauzei. Judecătorul de cameră preliminară nu a acceptat această interpretare şi, prin urmare, nici participarea procurorului menţionat; în consecinţă a dispus participarea unui procuror din cadrul Secţiei judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În absenţa motivării încheierii prin care s-au dispus cele de mai sus, este plauzibil de presupus că judecătorul de cameră preliminară, constatând că este vorba de o cauză de competenţa S.I.I.J. ( cauză preluată de S.I.I.J. ), secţie care nu este subordonată procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cf. art. 14 pct. 4 din OUG nr. 7/2019, acesta din urmă nu poate dispune cu privire la cele arătate. ( Încheierea din 5 martie 2019, dosar nr.1752/1/2017/a1 al Î.C.C.J., Secţia penală ).


Potrivit Ziare.com, magistratul trimis in judecata in dosarul Mineriadei - Iliescu este generalul Mugurel Florescu, fost sef al Directiei Procuraturilor Militare in iunie 1990, fost procuror general adjunct al Romaniei.

Dosarul Mineriadei

În 13 iunie 2017, Parchetul Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat că procurorii militari au finalizat cercetările în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 şi au trimis în judecată, pentru crime împotriva umanităţii, 14 persoane, între care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul şef al SRI Virgil Măgureanu şi Miron Cozma. Potrivit procurorilor, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990 autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, în acest atac fiind implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi peste zece mii de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.

Astfel, au fost trimişi în judecată: Ion Iliescu, la acea dată preşedinte al României şi preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi preşedinte ales al României, Petre Roman, prim-ministru al Guvernului interimar, Gelu Voican Voiculescu, viceprim-ministru, Virgil Măgureanu, director al Serviciului Român de Informaţii şi general în rezervă Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general al României şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare, pentru infracţiuni contra umanităţii, prev. de art. 439 alin. 1, lit a din Codul Penal (uciderea unor persoane) - 4 acte materiale, art. 439 alin. 1 lit. g (vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unor persoane) - 1.388 de acte materiale şi art. 439 alin. 1 lit. j (vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unor persoane) - 1250 de acte materiale.

Conform procurorilor, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment. În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi peste zece mii de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării, arată procurorii.
 
Ei menţionează că atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecinţe: moartea prin împuşcare a patru persoane (fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracţiunii), vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane (fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracţiunii) şi privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane.
 
În cadrul acestei acţiuni, peste două sute de persoane au fost ridicate şi transportate la o unitate militară a Ministerului de Interne din localitatea Măgurele, unde au fost reţinute până în după amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară, iar concomitent s-a pătruns în forţă, fără drept, în sediul Institutului de Arhitectură şi al Universităţii din Bucureşti, fiind percheziţionate mai multe birouri, persoanele aflate în incintă fiind evacuate prin acte de  violenţă.  

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: