Continuă scandalul în CSM cu privire la numirea şefului Inspecţiei Judiciare

CSM preşedinti Foto Adevarul

Judecătorul CSM, Bogdan Mateescu a criticat explicaţiile oficiale oferite de conducerea CSM cu privire la acuzaţiile privind modul în care a fost organizat concursul pentru şefia Inspecţiei Judiciare. Acesta a susţinut că poziţia CSM nu a fost dezbătută în cadrul plenului instituţiei.

„Remarc caracterul neobisnuit al acestor clarificari publice emise de o comisie de concurs din magistratura, nu stiu daca in integralitate sau nu. Nu stiu daca au mai existat astfel de pozitii publice din partea unei entitati de acest tip, asumate pe pagina Consiliului. Subliniez ca situatiile expuse sunt de competenta Plenului. Plenul CSM le verifica in procedura validarii/invalidarii concursului pentru numirea Inspectorului sef al Inspectiei Judiciare, cu documentele pe masa. In acea procedura se va analiza respectarea de catre toate persoanele implicate a legii, a regulamentului ori existenta/inexistenta vreunei fraude. Desigur, impotriva hotararii Plenului, se poate formula actiune de catre cei interesati”, a scris judecătorul Bogdan Mateescu pe pagina lui de Facebook.

CSM a oferit explciaţii la acuzaţiile presei

Într-un comunicat publicat pe site-ul instituţiei, „comisia de concurs, în majoritate”, a venit cu os erie de explicaţii „date fiind gravele dezinformări din presă”. Semantarii resping idea că ora de concurs a fost schimbată pentru ca Secţia pentru procurori a CSM să nu aibă timp să-şi desemneze reprezentantul şi consideră că sistemul de notare a fost modificat în raport cu regulamentul publicat.

„Baremul de notare a criteriilor a fost întocmit în conformitate cu prevederile Legii nr. 303/2004, republicată cu modificările şi completările ulterioare, fiind folosite ca reper elementele standard urmărite la concursurile pentru funcţiile de conducere din cadrul sistemului judiciar şi, de asemenea, în concordanţă cu blibliografiile INM privind aspectele de competenţe pentru concursurile de management. Acest barem asigură, pe lângă obiectivitate şi transparenţă, şi premisele unei decizii consolidate a Comisiei de concurs, în vreme ce alte abordări propuse ar fi generat situaţia atipică în care un număr de 2 din totalul celor 5 membri să poată determina o soluţie de respingere de plano a candidatului, drept de veto neprevăzut de lege sau regulament, în vreme ce soluţia adoptată în majoritate de comisie a creat premise egale pentru oricare dintre posibilele soluţii, de admitere ori de respingere a candidatului”, se arată în comunicatul CSM.

Presa a acuzat modul părtinitor de desfăşurare a interviului

Şeful interimar al Inspecţiei Judiciare (IJ), judecătorul Lucian Netejoru, a fost declarat admis cu un punctaj maxim de 100 de puncte pentru postul plin de şef al IJ de către comisia de concurs de la Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit unui comunicat emis joi de biroul de presă al CSM.

Comisia a fost formată din preşedinta CSM, Lia Savonea, judecătoarea Evelina Oprina şi reprezentantul societăţii civile, Victor Alistar, pe de-o parte, şi judecătoarea Andrea Chiş şi procurorul Florin Deac, pe de altă parte.

„Interviul lui Netejoru trebuia să fie susţinut la ora 9:30, în contextul în care Secţia pentru procurori trebuia să-şi desemneze reprezentantul la 8:30. Ieri, (marţi - n.r.) la ora 18:00, s-a modificat ora interviului, pentru 8:30, pentru că procurorii să nu aibă timp să-şi desemneze un reprezentant. Întâmplător, acest lucru s-a aflat în timp util, iar Secţia pentru procurori din CSM a reprogramat şedinţa la ora 8:00 şi l-a desemnat pe Florin Deac", scrie ziare.com, care citează surse judiciare.

Cum a fost modificat regulamentul

 Regulamentul a fost stabilit de CSM încă din 3 decembrie 2018 şi spune că cei 5 membri ai Comisiei de concurs pot acorda maximum 100 de puncte, dar, pentru a fi admis, candidatul nu poate obţine mai puţin de 70 de puncte/medie aritmetică.

Potrivit publicaţiei G4media, Savonea, Oprina şi Alistar ar fi modificat regulamentul de concurs astfel încât să fie sigur că cei trei pot valida candidatura lui Lucian Netejoru. 

„Potrivit regulamentului modificat, fiecare membru al Comisiei de concurs trebuia să noteze cu minim 1 punct fiecare criteriu de notare. Astfel, ar fi fost nevoiţi să îi dea lui Netejoru minim 25 de puncte (5 x 5 = 25 de puncte). Aşadar, minim 25 de puncte – Chiş + minim 25 de puncte – Deac = 50 de puncte. Cu cele 100 ale trioului Savonea-Oprina-Alistar, Netejoru ar fi făcut 350 de puncte, deci 70 de puncte ca medie aritmetică, minimul ca să fie admis. În caz contrar – a stabilit trioul Savonea-Oprina-Alistar – dacă Deac şi Chiş nu ar fi dat câte minimum 25 de puncte lui Netejoru, fişele lor ar fi fost anulate. Aşadar, dacă Deac şi Chiş ar fi respectat noile ”reguli”, i-ar fi dat cele 50 de puncte necesare lui Netejoru. Dacă nu le-ar fi respectat, fişele de notare le-ar fi fost anulate. Pâna la urmă, fişele de notare ale lui Chiş şi Deac au fost anulate şi au fost luate în considerare doar fişele lui Savonea, Oprina şi Alistar, care l-au notat pe Netejoru cu câte 100 de puncte. 300 : 3 = 100 de puncte, deci admis cu punctaj maxim”, notează publicaţia citată.

Acuzat de plagiat, păstrat în funcţie la dorinţa lui Dragnea

Lucian Netejoru, absolvent al Universităţii Ecologice din Bucureşti, a fost numit la conducerea Inspecţiei Judiciare în septembrie 2015. Anul trecut, publicaţia PressOne a scris că acesta a plagiat mare parte din conţinutul tezei sale de doctorat în Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, pe care a susţinut-o în 2010 la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“ din Bucureşti. De altfel, coordonatoarea de doctorat a judecătorului a fost profesoara Ştefania Georgeta Ungureanu, ce avea să fie condamnată pe fond la închisoare cu suspendare, pentru că a înşelat Academia de Poliţie şi mai mulţi doctoranzi ai acestei instituţii. Ungureanu a fost coordonatoarea de doctorat şi a chestorului Cătălin Ioniţă, recent acuzat la rândul său de plagiat. 

Mandatul lui Netejoru în fruntea Inspecţiei Judiciare a expirat la 1 septembrie 2018, şi mai avea dreptul la un mandat de 3 ani. De anul trecut, judecătorul conduce instituţia în baza unei ordonanţe de urgenţă promovată de ministrul Tudorel Toader, fără avizul CSM şi care a prelungit pe termen nedeterminat interimatul în contextul în care legea nu mai permitea acest lucru. La data respectivă, Liviu Dragnea cerea intrarea în vigoare rapidă a ordonanţei, lucru care nu a surprins, în contextul în care Inspecţia Judiciară s-a transformat într-un adevărat apărător al liderului PSD, cercetând Curtea Supremă pe tema completelor de 5 înaintea începerii dosarului liderului PSD sau cercetându-i pe procurorii care instrumentează dosarul violenţelor jandarmilor din 10 august, chiar cu câteva ore înainte ca Liviu Dragnea să fie audiat în dosar.

În luna martie, Inspecţia Judicairă şi-a prezentat bilanţul pe anul 2018.  Cifrele au relevat un procent de aproape 60% de acţiuni disciplinare respinse sau anulate din cele deschise împotriva judecătorilor şi aproape 40% de acţiuni respinse sau anulate în cazul procurorilor.