Consiliul Europei: Nu este necesar să suspendăm aplicarea CEDO. Convenţia cuprinde deja norme pentru aplicare în starea de urgenţă

România a acerut săptămâna trecută activarea art.15 din CEDO

Consiliul Europei a transmis României şi altor patru state din fostul bloc comunist care au cerut derogarea de la Convenţia Drepturilor Omului pe perioada stării de urgenţă nu este necesară, întrucât aceasta conţine deja normele care acoperă situaţiile în care pentru motive de sănătate publică se poate interzice adunarea oamenilor.

„Măsurile de urgenţă luate în cazul epidemiei de COVID-19 nu necesită activarea derogării de la CEDO”, este răspunsul COnsiliului Europei, transmite Agence Europe.

Miercuri, la două zile după ce preşedintele României a instituit starea de urgenţă pe întreg teritoriul ţării, pe o durată de 30 de zile, din cauza pandemiei de coronavirus, reprezentanta permanentă a României la Consiliul Europei a informat instituţia europeană de faptul că se impune astfel aplicarea art. 15, privind derogarea de la Convenţie. Astfel, art. 15 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului prevede că „în caz de război sau de alt pericol public care ameninţă existenţa unei naţiuni”, un stat membru „poate lua măsuri derogatorii de la obligaţiile prevăzute în Convenţie, în măsura strictă în care situaţia o impune şi cu condiţia ca aceste măsuri să nu contravină altor obligaţii care decurg din dreptul internaţional”. Alin. 2 al acestui articol impune o serie de limite acestei derogări, art.2 (dreptul la viaţă), art.3 (interzicerea torturii, a pedepselor sau tratamentelor inumane şi degradante), art.4 parag.1 (interzicerea sclaviei) şi a art.7 (interzicerea pedepsirii fără bază legală). De altfel, nu pot fi suspendate în nicio împrejurare.

Decizia României a fost criticată de specialiştii în Drept

„Pur şi simplu nu găsesc argumente suficiente pentru a justifica suspendarea sistemului european de protecţie a drepturilor omului în ţara noastră. De la data aderării la CEDO atunci până în prezent România a trecut prin grave revolte sociale (mineriadele din 1999), epidemii (gripă aviară în anul 2005 şi gripa porcină în anul 2009) şi o tentativă de lovitură de stat (2012), dar niciodată nu a suspendat sistemul european de protecţie a drepturilor omului. Deşi în aceste zile este stare de urgenţă în mai multe state membre ale UE, doar Letonia şi România au anunţat suspendarea sistemului de protecţie a drepturilor omului; este de remarcat că, alături de alte două state din afara UE care au luat această măsură (Moldova şi Armenia), doar statele ex-comuniste au procedat astfel. În trecut, unele state europene au notificat derogarea de la CEDO, dar numai pentru acte de terorism şi lovituri de stat (Grecia, Irlanda, UK, Ucraina, Turcia). Consider hazardată această solicitare a României şi, ca judecător, sunt obligat să o denunţ publicului. Aşa ceva nu se poate face! Nu suntem în război cu oamenii sau cu vreun alt stat, ci cu un nenoricit de virus”, este de părere judecătorul Cristi Danileţ.

De asemenea avocata Diana Olivia Hătneanu consideră că această derogare nu era necesară în condiţiile în care Curtea Europeană şi-a arătat flexibilitatea de a judeca speţele de la caz la caz în funcţie de situaţia dată. „În opinia mea această derogare nu era necesară. Invocarea art. 25 din Convenţie, prin care se obţine această derogare de a respecta Convenţia vorbeşte de cazurile de război sau alte pericole foarte grave. Este discutabil dacă la acea dată, în 19 martie, România se afla într-o astfel de situaţie. În al doilea rând, Convenţia nu prevede drepturi absolute ci sunt analizate de la caz la caz. Practica CEDO ne arată că instituţia este destul de flexibilă să permită judecarea unor drepturi precum dreptul la liberă întrunire ţinând seama de contextul instituirii stării de urgenţă. Altfel spus, Curtea ar fi putut considera justificată încălcarea unui drept în actuala stare de urgenţă. E poate o explicaţie pentru faptul că alte state europene nu au decis să facă această derogare. Nu consider că decretarea unei astfel de stări implică automat o derogare de la articolele Convenţiei, iar ca mesaj mi se pare total neproductiv, oamenii respectă mult mai mult măsurile impuse dacă au garanţia că le sunt respectate drepturile”, este de părere aceasta.

Solicitarea de derogare de la Convenţie a fost criticată şi de organizaţiile non-guvernamentale pentru drepturile omului care au catalogat ca şocant faptul că autorităţile de la Bucureşti nu au informat publicul cu privire la acest demers. „Alături de România, au notificat Secretariatul General al Curţii, Republica Moldova, Armenia şi Letonia. Nu au facut-o, cel puţin până la acest moment, Germania, Spania, Italia, Olanda, Marea Britanie, probabil pentru că, fiind ţări cu profundă tradiţie democratică, au înţeles că drepturile fundamentale, cu atât mai mult în vremuri de criză, trebuie protejate. De altfel, dincolo de problema în sine, gravitea constă în faptul vă nimeni nu a adus la cunoştinţa cetăţenilor acest lucru, respectiv nimeni nu a explicat de ce a facut România acest demers şi care sunt efectele pentru cetăţeni”, se arată într-o analiză a Centrului pentru Resurse Juridice.