Colectiv, cea mai mare catastrofă din istoria recentă a României

Incendiul din clubul Colectiv a mai răpus o viaţă, ridicând bilanţul morţilor la 61. Tragedia din clubul Groazei devine astfel cea mai mare catastrofă din istoria recentă a României. Până acum accidentul aviatic de la Baloteşti, din 1995, unde s-au înregistrat 60 de morţi, purta acest stigmat.

Coincidenţă macabră. 20 de ani s-au scurs de la catastrofa aviatică de la Baloteşti, soldată cu 60 de victime. Ceea ce rămăsese în istoria post-decembristă a României drept cea mai mare tragedie, din punctul de vedere al victimelor înregistrate, a fost depăşită, din nefericire, de cursul evenimentelor conexe incendiului de la Colectiv. Femeia care a pierdut lupta cu viaţa, duminică seară, a urcat numărul victimelor la 61.

Ultima persoană care a decedat este Ioana Raluca Panculescu, de 36 de ani. Femeia s-a stins duminică seara la un spital din Germania. Internată iniţial la Spitalul  „Bagdasar Arseni“, Ioana fusese transferată, în urmă cu o lună, la o clinică din Germania, starea ei fiind atunci extrem de gravă. La o primă tentativă de transfer, cu un avion militar, medicii au decis să oprească operaţiunea de transport.

De profesie psiholog, Ioana Raluca Panculescu îşi pierduse ambii părinţi în urmă cu mai mulţi ani. O coincidenţă tragică a făcut ca Ioana să piară la 36 de ani, exact vârsta pe care o avea şi mama sa atunci când a murit.

Alături de ea, pe toată perioada spitalizării, au stat verii ei care au sperat într-o minune. Medicii au fost însă rezervaţi încă de la început. Ioana suferise arsuri foarte grave.
Pentru că Goodbye to Gravity era una dintre formaţiile sale preferate, a mers în clubul Colectiv pentru lansarea albumului cu mai mulţi prieteni.

Situaţia răniţilor

În acest moment 22 de persoane rănite în clubul Colectiv mai sunt internate în spitalele bucureştene, dintre acestea două fiind în stare critică, potrivit unui centralizator al Ministerului Sănătăţii publicat ieri. De recuperarea lor se vor ocupa chirurgii plasticieni din ţară, potrivit unui plan stabilit de Ministerul Sănătăţii.

Concret, la Spitalul de Arşi sunt internaţi 4 pacienţi, la Spitalul „Bagdasar Arseni“ – 5, la Spitalul „Grigore Alexandrescu“ – 3, la Spitalul Elias – 2, la Spitalul Militar Central – 4, la Spitalul de Urgenţă din Bucureşti – 3, iar la Spitalul „CC Iliescu“ – un pacient.
Până în prezent, au fost externate 60 de persoane care au primit îngrijiri medicale în unităţile sanitare din ţară.

În acelaşi timp, 39 de răniţi au fost transferaţi în unităţi sanitare din străinătate, iar în acest moment acolo mai sunt internate 22 de persoane.

Astfel, în Austria au fost transferaţi cinci pacienţi dintre care unul a murit, doi sunt în stare stabilă, iar doi au fost externaţi.

În Belgia au fost transferate opt persoane care se află în stare stabilă, în Olanda – opt, dintre acestea două au murit, patru sunt în stare stabilă, iar două au fost externate.

În Germania au fost transferaţi  cinci pacienţi răniţi în Colectiv, dintre care doi sunt în stare stabilă, iar trei au murit.

În Marea Britanie au fost transferate nouă persoane, dintre care trei au murit, patru se află în stare stabilă, iar două au fost externate, Norvegia – o persoană care a fost externată, în Israel – trei persoane: un deces şi două persoane sunt în stare stabilă.

O tragedie, trei anchete

În cazul incendiului de la clubul Colectiv au fost deschise trei dosare penale. Într-unul dintre ele, fostul primar al sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, este acuzat de procurorii DNA că a eliberat ilegal autorizaţia de funcţionare pentru local, deşi clubul era o bombă cu ceas. Alături de Piedone mai sunt cercetaţi şi alţi funcţionari ai Primăriei sectorului 4.

O altă echipă de procurori, tot din DNA, dar militari, verifică autorizaţiile eliberate de pompieri. În acest dosar au fost arestaţi doi ofiţeri ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU).
Procurorii susţin că, în perioada septembrie 2014 – primăvara anului 2015, George Matei şi Antonia Radu, în calitate de ofiţeri-inspectori în cadrul ISU Bucureşti, în timp ce se aflau în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu bună ştiinţă nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce decurgeau din conţinutul prevederilor legale privind prevenirea şi apărarea împotriva incendiilor, deşi au luat cunoştinţă şi au constatat faptul că SC Colectiv Club SRL Bucureşti desfăşura activităţi specifice unui club fără a deţine aviz/autorizaţie de securitate la incendiu.

Al treilea dosar, instrumentat de Parchetul General, îi vizează pe patronii clubului Colectiv – Alin Anastasescu, Costin Mincu şi Paul Gancea, patronii firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists  – Daniela şi Cristian Niţă, precum şi pirotehniştii care au pus focul de artificii ucigaş. Toţi sunt cercetaţi în stare de arest pentru ucidere din culpă.

Procurorii afirmă că, din lăcomie, acţionarii clubului au condiţionat concertul trupei Goodbye to Gravity de o audienţă de minimum 400 de persoane, deşi ştiau că au autorizaţie pentru 80 de persoane, iar din inconştienţă, funcţionarii primăriei le-au dat autorizaţia fără să verifice amănunţit clubul.

Filmul tragediei

Cu ajutorul martorilor şi al camerelor de luat vederi, anchetatorii au refăcut, minut cu minut, filmul tragediei din noaptea de 30 spre 31 octombrie 2015.
  Ora 22:02:01, la câteva secunde după începerea concertului, artificiile montate pe stâlpul schelei tehnice ce deserveşte scena sunt aprinse pentru prima dată. Acestea ard timp de 13 secunde.
  Ora 22:32:00, se aprind artificiile montate pe un suport situat lângă stâlpul schelei tehnice ce deserveşte scena.  Ard timp de 16 secunde.
  Ora 22:32:16, imediat după ce artificiile s-au stins, spaţiul dintre stâlpul de susţinere al imobilului şi scenă rămâne în continuare luminat, semn că incendiul s-a declanşat.
Ora 22:32:26, focul s-a propagat la tavanul situat între stâlpul de susţinere al imobilului şi scenă, iar din acesta încep să cadă bucăţi incandescente
Ora 22:32:35, suprafaţa tavanului care arde creşte foarte repede, flacăra devine violentă,  iar primele persoane se îndreaptă spre ieşire.

Marile tragedii ale României postcomuniste

31 martie 1995 – Accidentul aviatic de la Baloteşti
Un avion Airbus A310-324 al companiei Tarom s-a prăbuşit la două minute după decolare, pe un câmp din comuna Baloteşti. 60 de oameni au murit în ceea ce a rămas în istorie drept cea mai mare catastrofă aviatică din România.  Printre victime se aflau nouă români. 

9 iulie 1997 – Explozia bombelor de la Craiova
O puternică explozie s-a produs pe Aeroportul Militar din Craiova: Un avion IAR a explodat la sol, în timp ce era încărcat cu armament. O bombă de calibru mic a căzut din avion, s-a produs o primă deflagraţie urmată de explozia avionului încărcat cu armament. 16 militari români au murit, iar doi au fost răniţi.

7 august 2001 – Accidentul minier de la Vulcan
Mina Vulcan s-a cutremurat după un scurtcircuit urmat de o explozie puternică. 14 mineri şi-au pierdut viaţa, iar unul a fost rănit. La nici un an de la această tragedie, la 15 mai 2002, o altă explozie a avut loc la mina Vulcan, rezultând 10 morţi şi patru răniţi.

24 mai 2004 – Explozia de la Mihăileşti
Un camion care transporta 20 de tone de azotat de amoniu s-a răsturnat şi a explodat pe Drumul Naţional 2, între Buzău şi Bucureşti. 18 oameni au murit, iar 13 au fost grav răniţi.

15 noiembrie 2008 – Accidentul minier de la Petrila
Două explozii succesive au avut loc într-un abataj al minei Petrila, ca urmare a nerespectării măsurilor de securitate. 13 mineri au murit şi alţi 15 au suferit arsuri grave.

14 august 2009 – Accidentul rutier de la Scânteia
Un tren a lovit în plin un microbuz care transporta persoane, la o trecere peste calea ferată, în apropierea localităţii Scânteia (judeţul Iaşi). A fost unul dintre cele mai grave accidente produse pe şoselele din România: 14 oameni au murit, iar doi au fost răniţi.

5 iulie 2010 – Accidentul aviatic de la Tuzla
Un avion AN-2, care efectua un zbor de antrenament pentru paraşutiştii militari, s-a prăbuşit în apropiere de Tuzla, judeţul Constanţa. 12 militari au murit, iar doi au fost răniţi.

Catastrofe româneşti produse în afara graniţelor

8 aprilie 1993 –Accidentul din Bulgaria
Un autocar plin cu cetăţeni români s-a răsturnat şi a căzut de pe un pod din apropierea localităţii Byala, în estul Bulgariei. 28 de oameni au murit, iar 17 au fost răniţi.

13 decembrie 1995 – Catastrofa aviatică de la Verona
Un avion Antonov AN-24, al companiei Banat Air, a decolat de pe aeroportul din Verona, având ca punct de destinaţie Timişoara. S-a prăbuşit imediat după ridicarea de la sol. Toţi cei 49 de oameni aflaţi la bord au murit. Printre ei şi 14 români.

23 iunie 2013 – Accidentul din Muntenegru
Un autocar cu 47 de turişti români s-a răsturnat într-o prăpastie din apropiere de Podgoriţa, capitala Muntenegrului. 18 oameni au murit, iar 29 au fost răniţi.

11 martie 2004 - Atentatele din Spania
Bombele detonate de organizaţia teroristă Al-Qaeda în patru trenuri din regiunea Madrid au ucis 199 de persoane. Printre acestea s-au aflat şi 15 români.