Colecţia de artă a DNA s-a „îmbogăţit“ cu 61 de falsuri de la procurorul Emilian Eva

Procurorul Emilian Eva vroia să scape de tablourile false

Peste 600 de tablouri confiscate de la „clienţii“ procurorilor anticorupţie au fost predate în custodie Muzeului de Artă. Dintre acestea, 61 sunt falsuri, susţin experţii. Acestea îi aparţin, încă, magistratului Emilian Eva, despre care anchetatorii spun că ştia că deţine opere false, şi, mai mult, chiar ar fi încercat să le vândă.

Numărul tablourilor pe care procurorii DNA le-au dat până acum în custodia Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR) a depăşit 600. Toate operele de artă sunt probe în trei dosare de corupţie. Numai procurorii care instrumentează dosarul magistratului Emilian Eva – de la Parchetul Tribunalului Iaşi – au predat muzeului 325 de tablouri şi o sculptură din piatră. Însă nu mică le-a fost surpriza experţilor, dar şi anchetatorilor când au constatat la o primă analiză că 61 din aceste tablouri sunt falsuri.

Detaliile apar în ultimul referat cu propunerea de prelungire a arestării preventive a procurorului Eva, care, reamintim, este acuzat că a cerut şi primit mită tablouri de la un colecţionar şi că se ocupa cu comercializarea operelor de artă – activitate incompatibilă cu statutul de magistrat. Procurorii DNA urmează să pună sechestru asigurător pe toate cele 325 de tablouri, originale sau falsuri.

Critici de la colecţionari

Procurorii susţin că Eva a cumpărat, în vederea tranzacţionării, opere de artă de la mai mulţi
negustori de artă „dubioşi”, dar şi că ştia că o parte dintre tablouri sunt falsuri, deşi aveau parafa unor experţi autorizaţi şi certificat de autenticitate. Mai mult, în ciuda funcţiei pe care o deţinea oficial în acel moment, Emilian Eva ar fi încercat, şi nu o dată, să vândă operele de artă false. De cele mai multe ori, tablourile pe care ar fi încercat să le comercializeze în galerii au fost respinse.

Aşa s-a întâmplat şi în cazul unui tablou de Sandor Ziffer, care avea o cotă de piaţă de peste 50.000 de euro. Mai exact, din referatul anchetatorilor reiese că Bianca Eva, fiica procurorului, cea care ar fi intermediat afacerile tatălui, i-a transmis acestuia un mesaj: „Un ziffer fals ala cu florile si biserica pe fundal”. Un alt intermediar, Ioan Eva – nepot al procurorului, îi povestea magistratului că primea critici dure din partea colecţionarilor: „Măi, dacă sunt bune... Să vedem şi lucruri... M-am săturat de falsuri şi de... de fleacuri. Dacă ai ceva serios, hai! Dacă nu, dă-le pace!”, reiese din stenogramele aflate la dosar.

Mai mult, adevărul despre falsurile din colecţie i-ar fi fost spus verde în faţă lui Eva chiar şi de către o parte dintre colecţionarii consultaţi de acesta. Astfel, atunci când a cerut părerea de expert unui celebru critic de artă despre un lot de tablouri (Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu, Perlrott Vilmos Csaba sau Sandor Ziffer), acesta i-a spus că „nu sunt bune“, că a achiziţionat „ştifturi ordinare”.

Ulterior, ajuns în compania prietenilor, acesta s-a plâns: „Mi-a zis că nici Tiborul nu-i. Tiborul are semnătura pusă”, „Mohi să ştii că nu-i Mohi, Piliuţele nu-s Piliuţă şi nici celălalt nu-i. Negely sau ce era. S-a uitat, a venit, mi-a arătat, ăla nici nu s-a uitat şi a zis că nu-i tehnica lui Negely”, se văita Eva. Nu i-a picat bine nici discuţia telefonică pe care a avut-o cu custodele unei galerii de artă care s-a arătat foarte nedumerit de faptul că un procuror poate fi păcălit de falsificatori. „Şi nu neapărat, adică or fi şi alţii păgubiţi, dar mă gândesc cât de mare trebuie să fie neruşinarea pe piaţă să păgubească un procuror cu numele dumneavoastră! Adică aici începe... că mie îmi vine să stau drepţi în faţa dumneavoastră”, îi spunea custodele magistratului.

Prezenta operele ca autentice

De altfel, în dosarul în care este cercetat procurorul Eva a fost audiat şi un reprezentant al unei case de licitaţii. Acesta le-a explicat anchetatorilor că i-a atras atenţia lui Eva asupra falsurilor, pe care procurorul le prezenta ca autentice. Mai mult, ancheta a scos la iveală faptul că unele opere de artă false deţinute de Emilian Eva ar fi fost autentificate chiar de către doi experţi, iar în cazul unei picturi, Jean Al Steriadi („Peisaj de iarnă”) - originalul fusese vândut, în 2011, la o licitaţie, cu 20.000 de euro.

Alţi colecţionari celebri: afaceristul Horia Simu şi fostul ministru Darius Vâlcov

Dacă în cazul procurorului Emilian Eva, anchetatorii au confiscat 325 de opere de artă, în cazul milionarului Horia Simu, cercetat într-un dosar privind retrocedarea ilegală a unui teren supraevaluat, cu un prejudiciu de 69.897.373 de euro au fost puse sub sechestru nu mai puţin de 205 opere de artă, tablouri şi grafică, în valoare totală de 1.919.750 de euro. Cele mai valoroase sunt semnate de pictori celebri precum Corneliu Baba, Corneliu Pătraşcu sau Samuel Mutzner. Procurorii spun că acestea ar fi fost cumpărate, în perioada martie 2008 – martie 2012, după ce Simu a primit despăgubirile pentru terenul supraevaluat.

Darius Vâlcov: 173 de opere de artă

Probabil cel mai cunoscut „colecţionar“ pasionat de opere de artă este fostul ministru de Finanţe, Darius Vâlcov - cercetat şi judecat în mai multe dosare de corupţie. Procurorii spun că fostul demnitar ar fi cumpărat din mită zeci de opere de artă. Au fost două perioade de achiziţii masive, martie – mai 2013 (49 de opere de artă, în valoare de 1.857.046 de lei) şi mai 2013-2014  (124 de picturi, gravuri şi desene în valoare de 2.558.658 de lei) în valoare totală de peste 4 milioane de lei. Primele tablouri au fost achiziţionate din Franţa şi erau semnate de nume celebre. Patru gravuri sau desene de Pablo Picasso („Pictor în atelier”, „Regele”, „Lupta centaurilor” şi „Scenă de coridă”), un desen atribuit lui Andy Warhol („Înger”), o carte şi un desen pictate de Salvador Dali.

La percheziţii, procurorii au mai găsit şi lucrări ale unor artişti români – Francisc Şirato, Ştefania Manoliu, Victor Brauner. Alte picturi au fost cumpărate din Bucureşti, printre piesele scumpe – trei picturi de Nicolae Grigorescu:  „Car cu boi” - 284.973 de lei, „Car cu boi pe cale de dimineaţă” - 219.220 de lei şi „Băiat din Vintre” - 176.716 lei. Alte opere erau semnate de
Nicolae Vermont, Rudolf Schweitzer- Cumpănă, Nicolae Dărăscu, Nicolae Tonitza, Corneliu Baba, Ştefan Câlţia, Dumitru Ghiaţă, Samuel Mutzner, Horia Bernea, Gheorghe Petraşcu ş.a.