Ce făceau autorităţile lui Ceauşescu cu urşii care coborau în staţiuni. „Ne-au chemat cei de la partid să rezolvăm problema, că dacă atacă oamenii...“

Atacurile urşilor s-au înmulţit în ultimul an

Cândva faima României, urşii au devenit o problemă naţională după ce, în ultima perioadă, atacurile asupra oamenilor s-au înmulţit. Reprezentanţii Ministerului Mediului spun că vor să facă derogare la capturarea urşilor agresivi, dar deocamdată nu au aprobat nicio cerere.

Rezolvarea problemei urşilor stârneşte controverse aprinse, împărţind societatea în două. Pe de o parte, asociaţiile de protecţia animalelor şi susţinătorii lor nu sunt de acord ca urşii agresivi să fie capturaţi. Pe de altă parte, autorităţile doresc ţinerea sub control a efectivelor de urşi care s-au înmulţit excesiv şi interacţionează tot mai des cu oamenii.

Ultimele atacuri ale urşilor arată însă că este nevoie de măsuri urgente pentru a proteja viaţa oamenilor. Ministerul Mediului, ale cărui decizii sunt monitorizate atent de asociaţiile de protecţie a animalelor, a luat unele măsuri timide.

La solicitarea „Adevărul“, Ministerul Mediul a precizat că, la 30 august, a emis un ordin „pentru aprobarea nivelului de intervenţie în cazul speciilor de urs şi lup, în interesul sănătăţii şi securităţii populaţiei şi în scopul prevenirii unor daune importante, prin acordarea unor derogări de la statutul de specii strict protejate“.

Aceste derogări se stabilesc doar cu condiţia să nu existe o alternativă acceptabilă, iar măsurile derogatorii să nu fie în detrimentul menţinerii populaţiilor speciilor respective într-o stare de conservare favorabilă în arealul lor natural.

Concret, derogările se acordă numai în următoarele situaţii: pentru prevenirea producerii unor daune importante, în special asupra culturilor agricole, animalelor domestice şi pentru prevenirea producerii unor daune importante asupra altor bunuri; în interesul sănătăţii şi securităţii publice.

Ce alte măsuri a mai luat Ministerul Mediului

Ministerul Mediului a precizat că a luat şi alte măsuri, precum elaborarea proiectului unei Hotărâri de Guvern pentru despăgubirea celor care au suferit pagube de pe urma urşilor. Totodată, ministerul a elaborat

Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi Planul Naţional de Prevenire a Generării Deşeurilor, proiecte aflate în dezbatere publică, ce reglementează problema deşeurilor şi a depozitelor neconforme, „în condiţiile în care un număr semnificativ de conflicte om-carnivore (în special urs brun) sunt generate de o dependenţă a acestora din urmă de deşeurile alimentare depozitate necorespunzător“.

Solicitările de derogare la urs, respinse de Ministerul Mediului

Potrivit centralizării puse la dispoziţie de Ministerul Mediului, din septembrie şi până în prezent, au fost făcute 14 solicitări de derogare de la statutul de specii strict protejate (Hunedoara, Harghita, Covasna, Argeş, Bistriţa, Bihor), care vizează, în total, 29 de animale (27 de lupi şi numai 2 urşi). Solicitarea privind derogarea pentru cei doi urşi, făcută de Clubul Vânătorilor Silvicultori Harghita a fost însă respinsă, Ministerul Mediului cerând clarificări.

„Pagubele au fost făcute în timpul verii, în august, iar cei de la Ministerul Mediului ne-au spus să refacem dosarul cu cauze noi. Urşii pentru care am cerut recoltarea au făcut multe pagube la Mihăileni. Au omorât viţei, au distrus culturi de porumb. Acum, recent, urşii au mai omorât nişte oi, tot la Mihăileni. Numărul urşilor din zonă este de 3-4 ori mai mare decât poate duce habitatul. Zonele în care atacă urşii frecvent, la Mihăileni, Livezi Ciuc, Nădejdea sau la Tulgheş sunt situate lângă pădure. E ceva obişnuit ca urşii să intre în sate“, a explicat, pentru „Adevărul“, directorul acestei asociaţii, Kedves Laszlo.

Antropizarea urşilor

Specialiştii spun că problema urşilor este scăpată de sub control, iar autorităţile nu vor să ia măsuri radicale ca să nu intre în conflict nici cu asociaţiile de protecţie a animalelor, care sunt extrem de vocale.

„Există un fenomen de antropizare. Urşii s-au obişnuit cu oamenii şi asta este o problemă foarte mare. S-au înmulţit foarte mult, dar asta nu mai e un secret pentru nimeni. Sporul ăsta trebuie făcut ceva cu el. Problema este scăpată de sub control. Fenomenul de antropizare a urşilor a început mult mai demult, înainte de 1989. În Harghita, urşii au coborât prima dată în staţiunea Tuşnad. Atunci am găsit soluţii. Ne-au chemat cei de la partid să rezolvăm problema, că dacă atacă oamenii... La punctele de observaţie le puneam mâncare mai multă primăvara şi toamna, pentru că atunci sunt mai înfometaţi. Aşa am reuşit să-i ţinem în pădure. Am avut tot felul de experienţe cu urşii, am făcut şi relocări, dar n-a funcţionat. Nu poţi să iei un urs din Harghita şi să-l duci la Braşov, iar de aici îl duci la Argeş, pentru că şi acolo sunt foarte mulţi urşi. Trebuie relocaţi în alte ţări europene, unde au dispărut demult“,a explicat, pentru „Adevărul“, inginerul silvicultor Ion Micu, preşedintele de onoare al Clubului Vânătorilor Silvicultori Harghita.   

„Omul a intrat în casa ursului“

Specialistul spune că motivul principal ale atacurilor ursului este restrângerea continuă a habitatului său, simultan cu înmulţirea necontrolată.

„Există un curent foarte puternic al celor care se declară protectori ai animalelor şi care vor să nu se mai hrănească urşii, să-şi caute singuri de mâncare. Şi eu sunt ecologist, dar principiile ecologiei trebuie aplicate cu raţiune, nu în mod extremist.

E adevărat, urşii s-au descurcat singuri, dar nu atunci omul nu era implicat. Dar după ce omul a intrat în casa ursului, adică în pădure, habitatul animalelor s-a restrâns foarte mult. În acelaşi timp, urşii s-au înmulţit foarte mult. Animalul se adaptează, iar atunci când simte că este în pericol începe să înmulţească mai mult. Habitatul lor este agresat permanent de om. Nu mai sunt zone sălbatice, izolate. Şi dacă ar avea mâncare suficientă în pădure, vin turişti cu ATV-uri şi îi sperie“, explică Ion Micu.

În ceea ce priveşte numărul exact de urşi din România, specialistul spune că e foarte greu de găsit o metodă riguroasă, tocmai din cauza numărului foarte mare.

„Cred că efectivele de urşi din România sunt de circa 6-7.000 de exemplare. Când erau mai puţini, efectivele se puteau evalua mai uşor. Înainte de 1989, recensământul se făcea prin punctele de hrănire, care atrăgeau urşii de pe o anumită suprafaţă. Le dădeam de mâncare şi îi număram. Apoi, raportam la suprafaţă şi calculam numărul urşilor cu o eroare de maximum 5-10 procente. Acum, nu ştiu ce soluţie să găsească Ministerul Mediului ca să-i numere. Nu văd o metodă riguroasă“, a mai afirmat inginerul silvic.

Atacurile urşilor în 2017

În 2017, atacurile urşilor asupra oamenilor s-au înmulţit îngrijorător, animalele sălbatice pătrunzând în zeci de localităţi în căutare de hrană. 

La 23 octombrie 2017, un bărbat în vârstă de 39 de ani şi o fată de 14 ani, ambii din municipiul Făgăraş, au fost atacaţi de urs în faţa unui bloc din oraş, aceştia suferind numeroase plăgi şi zgârieturi.

La 13 august 2017, un tânăr de 28 de ani, din localitatea Voşlobeni, judeţul Harghita, a fost atacat de urs la stâna de vaci la care se afla.

La 8 iulie 2017, doi ciobani au fost atacaţi de un urs în timp ce se aflau cu oile la păscut, la aproximativ opt kilometri de localitatea Mădăraş.

La 24 iunie 2017, un alt cioban a fost atacat de un urs în timp ce se afla cu oile la păscut, în zona localităţii Dăneşti, judeţul Harghita.

La 24 mai 2017, doi bărbaţi din Buzău au ajuns la spital după ce au fost atacaţi de o ursoaică în timp ce se deplasau pe un drum forestier, la ieşirea din satul Cătiaşu, comuna buzoiană Chiojdu.

La 1 mai 2017, doi ciobani au fost muşcaţi de un urs, în timp ce se aflau la o stână din apropierea municipiului Miercurea Ciuc.

La 25 aprilie 2017, o fetiţă de 12 ani din comuna Răstoliţa, jud. Mureş, a fost atacată de urs, în timp ce se afla într-o curte.