Bugetele ţărilor din UE, controlate de Bruxelles

Comisia Europeană va verifica, în detaliu, situaţia economică a ţărilor UE. Deficitul bugetar care depăşeşte 3% atrage sancţiuni dure. Bugetele ţărilor din Uniunea Europeană vor fi verificate la sânge de Comisia Europeană, cu ajutorul Eurostat, înainte să fie aprobate de parlamentele naţionale.

Statele care, în urma controlului, vor fi depistate că au depăşit deficitul bugetar de 3% vor fi sancţionate. Este decizia luată, ieri, de cei 27 de miniştri ai Finanţelor din UE.

Mai citeşte şi:

Economist: "Planurile de austeritate propuse pentru a reduce deficitele ar putea provoca o a doua recesiune"

Bugetele ţărilor comunitare vor fi verificate de biroul de statistică al Uniunii Europene, Eurostat, relatează publicaţia germană „Sudkurier".

Dacă are îndoieli că datele economice furnizate de guverne sunt „ajustate", instituţia cu sediul la Luxemburg are dreptul să controleze veridicitatea lor - o premieră în istoria UE, care conferă mai multe puteri Eurostat. Executivele europene - prin urmare, şi cel de la Bucureşti - sunt obligate să permită Eurostat accesul  la toate datele privind finanţele la nivel naţional, regional, ba chiar şi local.

Dacă au semne de întrebare privind informaţiile furnizate de ţările membre, reprezentanţii biroului de statistică al UE se pot deplasa în statele respective. Ei au dreptul să controleze, relatează surse de la Bruxelles citate de jurnaliştii de la „Sudkurier", inclusiv cheltuielile cu asigurările sociale.

Sancţiuni pentru deficite mari

Toate cele 27 de ţări europene trebuie să pună la dispoziţie „inspectorilor" Eurostat instrumentele de lucru prin care au realizat statisticile economice naţionale.

Pentru a consolida Pactul de stabilitate după criza din Grecia, care a dus la o depreciere considerabilă a euro, miniştrii de Finanţe europeni au hotărât să introducă noi sancţiuni pentru ţările cu datorii prea mari.

Vizate sunt statele care au deficit bugetar mai mare  de 3% şi o datorie guvernamentală mai mare de 60% din Produsul Intern Brut.  
Preşedintele UE, Herman van Rompuy, a explicat pe înţelesul tuturor ce înseamnă decizia: „Până în prezent, o ţară era amendată numai dacă trecea pe roşu  (n.r. - deficit mai mare de 3%). De acum încolo, poate avea probleme şi dacă a trecut pe galben".

În privinţa tipului de sancţiuni, nu a fost luată o decizie la nivel comunitar. Însă, potrivit EuObserver, sunt luate în calcul  diminuarea fondurilor structurale acordate respectivei ţări şi pierderea dreptului de vot în consiliile UE. Ultima dintre propuneri presupune însă schimbarea Tratatului European. Obiecţii există şi în privinţa tăierii banilor UE.

„Sancţiunile trebuie să fie valabile pentru toată lumea. Nu putem accepta tăierea fondurilor structurale, pentru că ar însemna să sancţionăm doar cele mai sărace dintre statele membre. Doar ele primesc fonduri structurale", a declarat ministrul polonez pentru Afaceri Europene, Mikolaj Dowgielewicz.

Bucureştiul are propria abordare

Potrivit reprezentanţilor Ministerului de Finanţe, România a transmis propria abordare cu privire la aceste noi măsuri, alături de alte zece state.

„Suntem implicaţi în procesul de reformă la nivel de task-force. România a avut propria ei contribuţie, în care s-au dat câteva linii generale despre cum vede ţara noastră acest proces", a declarat, pentru „Adevărul", secretarul de stat în Ministerul de Finanţe Alexandru Nazare. 

Eurostat, Garda Financiară a UE

Miniştrii de Finanţe au decis să lărgească puterile oficiului statistic al Uniunii Europene situat la Luxemburg, Eurostat. Concret, instituţia va verifica datele economice primite din partea celor 27 de state membre ale UE.

Dacă inspectorii Eurostat au suspiciuni în privinţa corectitudinii datelor furnizate de Executivele europene, ei pot face controale în ţările respective. Ei au acces la datele financiare, la nivel naţional, regional şi local. Până acum, Eurostat furniza doar statistici şi previziuni armonizate la nivel european.

Sancţiunile Uniunii

UE ar putea sancţiona ţările cu deficit mai mare de 3% din PIB prin tăierea fondurilor structurale acordate de Bruxelles sau prin  pierderea dreptului de vot în Consiliile Europene. Tăierea fondurilor comunitare este criticată de Polonia pentru că vizează ţările sărace. Pierderea dreptului la deciziile UE necesită modificarea Tratatului European.

„Liderii nu vor accepta să stea cu mâinile legate"

Alain Lamassoure conduce Comisia de buget din Parlamentul Europei

Potrivit lui Alain Lamassoure, preşedintele Comisiei de buget din Parlamentul Europei, coordonarea politicilor economice în Europa nu poate fi încredinţată doar miniştrilor care negociază şi decid în spatele uşilor închise la Bruxelles.

„Bugetul unei ţări reflectă toate politicile acesteia şi nu cred că liderii nou-aleşi într-o ţară ar putea accepta să aibă mâinile legate prin decizii luate anterior la Bruxelles, fără să fie consultaţi. Consider că, pentru o procedură transparentă, publică şi democratică, este necesară asocierea parlamentelor naţionale la luarea acestor decizii. O primă iniţiativă simplă ar fi organizarea unei dezbateri comune între Parlamentul European şi parlamentele naţionale privind orientările lor bugetare.

Reuniunea ar permite astfel o cooperare pe teme economice comune: creştere economică, inflaţie, beneficii, valoarea euro şi a petrolului etc. În acelaşi timp, fiecare ţară va arăta cum ţine cont, la elaborarea bugetului, de recomandările UE şi de participarea la finanţarea proiectelor europene. Această procedură simplă, fără nicio constrângere, va defini astfel responsabilităţile fiecăruia, cât mai transparent posibil pentru opinia publică şi presă, şi va pune în evidenţă solidaritatea europeană, singurul mijloc de ieşire din criză.

Această solidaritate pentru depăşirea crizei şi cooperarea între statele membre, de după planul de sprijin pentru Grecia, confirmă totodată că Europa a învăţat ceva din această lecţie. A ne limita doar la negocieri interguvernamentale, uneori destul de dure, nu înseamnă decât privarea Europei de o acţiune rapidă, eficace şi credibilă în faţa opiniei publice şi a pieţelor financiare. Pentru că eu consider că la această criză europeană este necesară o soluţie europeană", consideră oficialul european.

"Pentru o procedură transparentă este necesară asocierea parlamentelor naţionale."
Alain Lamassoure
preşedintele Comisiei de buget din PE

Comentariu:Nu la Bruxelles se va face bugetul României

Daniel Dăianu
analist economic

Această intenţie a Uniunii Europene, în principal a Comisiei Europene, de a controla bugetele ţărilor membre, face parte dintr-o tentativă de a regla instrumentele şi mecanismele de coordonare a politicilor monetare, care s-au dovedit ineficiente. Aceasta nu înseamnă că la Bruxelles se va construi bugetul României.

Nu ne vor spune ei care să fie alocările bugetare, care sunt priorităţile, dacă să se dea bani pentru un aeroport sau pentru un pod. Oricum, lupta cu clientela politică trebuie s-o poarte cetăţenii români şi politicienii de aici. Decizia impune un echilibru macroeconomic, ceea ce face ca execuţiile noastre bugetare să fie exigent monitorizate.

Este o încercare de coordonare a politicilor economice deficitare. Pe marginea proiectului, care va fi definitivat în octombrie, s-au făcut mai multe recomandări. Printre acestea se numără şi existenţa unei perioade de examinare reciprocă a proiectelor de buget ale ţărilor membre UE pentru armonizarea acestora şi pentru a se putea exercita presiuni asupra partenerilor care se dovedesc a avea derapaje în execuţia bugetară.

Vehicul de salvare pentru zona euro

Miniştrii de Finanţe din zona euro au dat şi ei undă verde înfiinţării unui fond de urgenţă în valoare de 440 de miliarde de euro destinat ţărilor membre aflate în dificultate după criza elenă.

"Vehiculul de salvare", cum este simbolic numit fondul, va exista timp de cel puţin trei ani şi va împrumuta bani de pe pieţe, pe care îi va oferi apoi statelor cu probleme. Creditele vor fi garantate de ţările membre ale zonei euro proporţional cu participaţia lor la BCE.