Bac-ul la Matematică a ajuns mai uşor decât cel la Istorie

FOTO Adevărul

Circa 160.000 de absolvenţi de liceu au susţinut, ieri, proba obligatorie a profilului, la Matematică sau Istorie. Dacă variantele de la Matematică au fost apreciate de elevi şi profesori, deopotrivă, ca fiind extrem de accesibile, Istoria le-a dat de furcă elevilor de la profilul umanist, cu Evul Mediu şi perioada postdecembristă.

Elevii de la profilul real au avut de rezolvat una dintre cele patru variante de subiecte, în funcţie de specializare: Mate-Info, Ştiinţele Naturii, Tehnologic sau Pedagogic. Subiectele au fost structurate asemenea anilor trecuţi, iar nivelul de dificultate al exerciţiilor a fost extrem de scăzut, susţin cadrele didactice.

„Cine nu ia Bac-ul n-a trecut pe la şcoală“

„Ca nivel sunt cum ne-am aşteptat, asemenea celor de la simulare şi de la sesiunea specială a olimpicilor. În concluzie, acoperă materia de liceu şi sunt relativ simple pentru elevii care au fost la ore. Cei care nu iau Bac-ul la această disciplină înseamnă că pur şi simplu n-au trecut pe la şcoală”, consideră Costel Chiteş, profesor de Matematică la Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu”, din Bucureşti.

Şi candidaţii au confirmat nivelul scăzut de dificultate, la ieşirea din sălile de examen. „Au fost extrem de uşoare exerciţiile, n-aveai ce să faci nici două ore. Anul trecut parcă te mai gândeai un pic la unele”, este de părere o elevă de la Colegiul Naţional „Sfântul Sava” din Capitală.

„Am dat degeaba bani la meditaţii”, exclamă un coleg al fetei. „Dacă lucram singur vreo două săptămâni, tot treceam examenul ăsta”, a continuat tânărul care a ieşit din sala de examen cu aproape o oră înainte de expirarea timpului de lucru.

Uşor este normal

Pe de altă parte, profesorul Costel Chiteş consideră că accesibilitatea subiectelor n-ar trebui să îngrijoreze pe nimeni, deoarece este normală la un examen naţional.

„Subiectele n-au conţinut capcane. De altfel, este un concept inventat în 2006 în urma unei greşeli de redactare, nici n-a existat vreodată o astfel de intenţie. Copiii nu trebuie să rezolve la un examen clasic probleme de olimpiadă. Examenul naţional trebuie doar să verifice teoreme de bază şi practicile de calcul”, a explicat profesorul.

Examen greu la Istorie

În schimb, elevii care au susţinut ieri proba de Istorie au avut de realizat la ultimul subiect un eseu care să surprindă evenimentele importante din spaţiul românesc, în perioada Evului Mediu, de la autonomii locale, până la implicarea în relaţiile internaţionale.

„Pentru cei care au învăţat a fost uşor, dar majoritatea au învăţat secolul XX că aşa se zvonea. Mie Evul Mediu mi se pare imposibil, nici nu am tratat subiectul III”, a mărturisit un candidat de la Colegiul Naţional de Muzică „George Enescu” din Capitală. Şi profesorul de Istorie Corneliu Riegler de la Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc” a subliniat că examenul la Istorie din acest an nu a fost deloc unul uşor.

„Ca să tragem o concluzie, subiectele n-au fost chiar uşoare, au fost de dificultate medie spre mare chiar, adică au fost puţin mai grele ca anul trecut”, a spus profesorul.

„Perioada postdecembristă” a generat confuzie

În afară de eseul care a dat peste cap socotelile multor elevi care n-au studiat materia din scoarţă în scoarţă, o altă cerinţă a produs confuzie în rândul tinerei generaţii. „Menţionaţi o asemănare între acţiunile din România desfăşurate în perioada postdecembristă“, este textul cerinţei a şaptea de la primul subiect, care făcea referire la un text la prima vedere despre perioada comunistă, din „O istorie a românilor” de Ion Bulei.

„Unii elevi n-au înţeles la ce se referă «postdecembrist», pentru că este un cuvânt relativ nou în limba română. Era vorba despre perioada de după evenimentele din decembrie 1989, însă au fost candidaţi care s-au apucat să enumere toate evenimentele importante care s-au produs în luna decembrie de-a lungul istoriei”, a explicat profesorul Corneliu Riegler.

Mâine, elevii vor susţine proba scrisă la alegere a profilului şi specializării, ultima din cadrul acestei sesiuni de Bacalaureat, unde pot opta între zece materii: Anatomie, Biologie, Chimie, Fizică, Informatică, Geografie, Economie, Psihologie, Filosofie sau Logică.