Dosarul „Dragnea-angajări fictive”. Judecătorii cer DNA-ului lămuriri asupra implicării SRI în cauză. Nou termen pentru încheierea procesului

Judecătorii Curţii Supreme au decis să amâne ascultarea pledoariilor finale în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, în care preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost trimis în judecată pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual. Asta după ce doi avocaţi au cerut înaintarea unei adrese către DNA pentru a oferi lămuriri privind implicarea SRI în această cauză. Instanţa a aprobat cererile.

UPDATE „Avem o cerere care constă în a se efectua o adresă către PÎCCJ - DNA structura centrală, prin care să se solicite unităţii de parchet în ce a constat cooperarea între SRI şi DNA în instrumentarea prezentului dosar. (...) Am o adresă în care procurorul-şef al DNA spune că beneficiar secundar este UM 9060 Alexandria, Unitatea Militară. (...) În baza protocolului, se crează echipe operative comune, SRI acordă procurorilor asistenţă tehnică de specialitate. (...) Dacă se va demonstra că a fost încălcat principiul loailităţii administrării probelor, apărarea poate cere eliminarea din dosar a tuturor mijloacelor de probă administrate prin încălcarea principiilor”, a spus, la instanţa supremă, avocatul Floarei Alesu, inculpată în acest dosar.

Apărarea a mai subliniat că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a acceptat deja solicitări similare în dosarul Gala Bute sau cel al Alinei Bica.

„Solicităm şi noi acelaşi lucru”, a spus, la rândul său, avocatul Toni Neacşu, în apărarea Bombonicăi Prodana, fosta soţie a lui Liviu Dragnea.

Instanţa supremă a aprobat solicitările avocaţilor, procurorii DNA urmând să spună dacă a existat o cooperare între Direcţie şi SRI, să indice începutul colaborării acestei colaborări, să specifice în ce anume, concret, a constat această cooperare, dacă există alte documente în custodia instituţiilor în acest sens şi, dacă e cazul, acestea să fie înaintate judecătorilor.

Magistraţii Înstanţei Supreme au stabilit un nou termen pentru data de 15 mai şi le-au solicitat avocaţilor să pregătească pentru atunci concluziile pe fond.

Acuzaţiile

Liviu Dragnea a fost trimis în judecată de DNA pe 15 iulie 2016, fiind acuzat de săvârşirea, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, a infracţiunilor de instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual.

În acelaşi dosar a fost trimisă în judecată şi fosta soţie a lui Dragnea, Bombonica Prodana, la data comiterii faptei coordonator al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei şi şef Serviciu secretariat din cadrul DGASPC Teleorman, cu privire la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit. De asemenea, au fost trimişi în judecată mai mulţi angajaţi de la DGASPC Teleorman.

Conform DNA, Dragnea a intervenit pentru menţinerea în funcţie şi plata drepturilor salariale pentru două angajate de la DGASPC Teleorman, deşi ştia că acestea lucrau de fapt în cadrul organizaţiei PSD Teleorman. Este vorba de Adriana Botorogeanu, încadrată din anul 2005 la DGASPC Teleorman în funcţia de inspector de specialitate în cadrul Serviciului administrativ, şi Anisa Niculina Stoica, încadrată, din anul 2006, în funcţia de referent.

Potrivit procurorilor, cele două angajate nu s-au prezentat la serviciu şi nici nu au prestat vreuna dintre activităţile înscrise în contractul lor muncă semnat cu DGASPC Teleorman, desfăşurându-şi de fapt activitatea la sediul organizaţiei judeţene PSD Teleorman. 

La penultimul termen al acestui dosar, fostul vicepreşedinte al CJ Teleorman, Eugen Vlad Ovidiu, a declarat în faţa judecătorilor Curţii Supreme, că le-a cunoscut pe cele două în 1996. „Pe cele două le-am întâlnit la sediul PSD Teleorman în anul 1996. Am avut senzaţia că ele erau angajate ale partidului”, a susţinut Ovidiu. Acesta a subliniat că activitatea Direcţiei era în coordonarea secretarului CJ Teleorman şi a preşedintelui consiliului de atunci, Liviu Dragnea.

Ioana Peşte, angajată a Departamentul Resurse Umane din DGASPC Teleorman încă din anul 1996, a declarat la rândul ei că cele două angajate erau considerate "vedete" în cadrul instituţiei. „Ştiam din 2005 că cele două erau angajate la DGASPC, însă am aflat, din auzite, că ele lucrau de fapt la sediul unui partid politic. Salariile le luau de la DGASPC. Ştiau mulţi că ele nu veneau la serviciu. Cred că ştia şi conducerea instituţiei. La un moment dat, colegele de la Serviciul Contabilitate m-au întrebat: 'Dar vedetele astea de ce nu vin la serviciu'”, a declarat Ioana Peşte.

La ultimul termen din acest dosar  fosta soţie a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodana, a cerut, prin intermediul unei cereri depuse de avocatul său, să fie achitată după ce a achitat integral prejudiciul de peste 108.000 lei.

Tot la ultimul termen au fost audiaţi mai mulţi martori, dar şi liderul PSD, Liviu Dragnea. Acesta s-a apărat susţinând, pe de o parte că nu avea autoritatea legală de a le numi pe cele două în cadrul DGSCAP Teleorman, şi că, pe de altă parte, nici nu le cunoştea pe acestea până la data procesului. „Precizez că spre deosebire de actuală perioada când inclusiv mass media cunoaşte despre numitele Botorogeanu şi Stoica, la dată respectivă nu erau persoane de notorietate nici măcar la nivelul oraşului Alexandria. În legătură cu afirmăţiile din rechizitoriu, se pleacă de la premisa falsă că direcţia era în subordinea mea că preşedinte al Consiliului Judeţean, deoarece HG 1434/2004 aprobă regulamentul-cadru de funcţionare a direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului. Acest act normativ este baza legală în care au funcţionat direcţiile generale. Plecând de la această premisa falsă, se emite o altă premisa falsă că eu că şi preşedinte aveam atribuţii de control şi coordonare faţă de direcţia generală. Susţinerea acuzării că direcţia se află în subordinea CJ şi, respectiv, că eu în calitate de preşedinte al CJ Teleorman aveam atribuţii de control şi coordonare faţă de DGASPC este nereală deoarece, aşa cum este prevăzut în articolul menţionat anterior, se afirmă: colegiul director analizează şi controlează DGASPC. Tot aici se mai legiferează şi alte atribuţii din care reiese că această structura avea rolul de coordonare ai control a direcţiei generale. Preşedintele era secretarul general al judeţului“, a declarat Dragnea în faţa judecătorilor.

„În legătură cu acuzaţia că aş fi determinat-o pe directoarea Alesu să opereze în fals documente interne, precizez că nu am determinat-o pe inculpată să întocmească documente false pe numele celor două angajate, întrucât, pe de o parte, nu ştiam că cele două persoane nu se duceau la serviciu, iar pe altă parte, nu am cerut niciodată unui şef de serviciu să facă ceva ilegal sau împotriva voinţei lui. Mi se pare absurd să mi se impută, în condiţiile în care unităţile CJ Teleorman aveau circa 2.000 de angajaţi, să fi cunoscut că două persoane, Botorogeanu şi Stoica, nu vin la servici. Din cele 2.000 de persoane angajate în unităţile subordonate, mulţi erau din cadrul PSD, cât şi de la alte partide politice. Ar fi trebuit să mă interesez despre fiecare dintre aceşti membri PSD dacă merg la serviciu?“, şi-a continuat acesta apărarea.