Seism imobiliar cu mii de „victime”

Un grup de păgubiţi a înregistrat prima victorie în cazul celei mai răsunătoare ţepe imobiliare dată în Capitală. Circa 300 de oameni se vor muta într-unul din blocurile „Planorama“, construcţie abandonată de dezvoltator în 2007.

Aproape zece proiecte imobiliare grandioase, anunţate în perioada 2007-2008 ca fiind „cele mai mari investiţii din Bucureşti“, au fost abandonate de către investitori, majoritatea dintre ei străini. În urma lor au rămas mii de mii de proprietari cu buza umflată, care plătiseră bani grei sun formă de avans pentru locuinţe care existau doar pe hârtie.

Este cazul şi celor aproape 600 de persoane care au cumpărat locuinţe în ansamblul rezidenţial „Planorama“, din zona Colentina – Doamna Ghica, care, în 2005, era cel mai atractiv proiect de pe piaţă. Euro Habitat, Firma din spatele proiectului, cu acţionariat isrealian, a sistat lucrările din 2008, intrând în insolvenţă, în condiţiile în care proprietarii de fapt achitaseră, majoritatea dintre ei, întreaga valoarea a imobilului promis.

Şi-au terminat singuri blocul

Acum, după ce au aşteptat aproape patru ani ca instanţa să-i forţeze pe israelieni să termine complexul, oamenii au pus „mână de la mână“ aproximativ un million de euro şi au terminat de unii singuri blocul T3, unul dintre cele patru imobile prevăzute în ansamblul rezidenţial din zona Colentina.

„Doar imobilul T3 am reuşit să-l finalizăm, cu fonduri proprii, din cele patru. Toate familiile au plătit câte 600 de euro fiecare pentru racordarea la restul de utilităţi care mai lipseau.

În prezent încercăm să mutăm proprietarii din blocul T1 în T4, pentru că cel din urmă se apropie de finalizare iar proprietarii sunt dispuşi să completeze cu bani pentru a-l termina“, a explicat reprezentantul legal al pagubiţilor, avocatul Mihai Neacşu.

Acesta susţine că cele două blocuri nu mai pot fi salvate decât cu un plan de reorganizare şi cu multă indulgenţă din partea băncii care ar trebui să permit acest transfer.

„Visul american”, spulberat

Situația acestor proprietari nu este singularã în București. Până acum au mai fost înregistrate proiecte de locuințe, în care au fost investite zeci de mii de euro, și care s-au confruntat cu blocaje sau dosare de insolvență.

Un alt proiect rezidenţial al cărui dezvoltator şi-a declarat falimentul înainte de a termina lucrările este „Blue Tower“, din zona Colentina, pe malul lacului Plumbuita. Aici trebuia ridicat un bloc cu 16 etaje, având, în total, 156 de garsoniere cu grădini private şi apartamente de lux. Ademeniţi cu preţuri foarte mici, precum 60.000 de euro pentru un apartament cu trei camere şi un mod de viaţă „în stil american“, proprietarii nu au putut să se mai mute aici, dat fiind şantierul insalubru lăsat în urmă de către firma falimentară Copper Beech.

Au fost însă bucureşteni care au pierdut şi câte 180.000 de euro crezând că se vor muta într-un ansamblu rezidenţial de lux, însă au rămas şi fără bani, dar şi fără casă. „Din 100 de locuinţe, au fost cumpărate 17. Şase dintre proprietari au ajuns până în instanţă pentru a-şi recupera banii, însă degeaba. Aşteaptă vremuri mai bune“, ne-a declarat Răzvan Mihalache, unul dintre bucureştenii care şi-a cumpărat un apartament aici.

Prin aceeaşi situaţie au trecut şi alţi peste 500 de bucureşteni care au plătit aproape integral valoarea unui apartament din cadrul complexului „Giuleşti Real Estate“, „Cortina Residence“ (Băneasa) şi „Laguna Residence“ (cartierul Tei).


Cum să-ţi negociezi un contract „beton“

Specialiştii recomandă ca în cazul în care doriţi să vă cumpăraţi o casă, varianta cea mai sigură este aceea de a pune banul jos doar atunci când aceasta poate fi predată la cheie.

„Un acord sigur presupune ca achiziţionarea unei case să se facă doar în baza unui contract ce presupune din start ca bunul să fie finalizat. Să existe o negociere la sânge, iar cumpărătorul să nu accepte plata unui avans decât foarte mic, restul sumei să se furnizeze doar atunci când există convingerea că imobilul este terminat“, a explicat avocatul Mihai Neacşu

. Un exemplu de „aşa nu“  îl poate constitui cazul celor 600 de păgubiţi care au crezut în proiectul rezidenţial „Planorama“.

Nu cedaţi presiunilor dezvoltatorilor!
Oamenii au fost forţaţi să încheie contracte intitulate „de bun viitor“, care presupune că bunul nu există, dar dezvoltatorul se obligă să-l construiască. Ceea ce nu s-a întâmplat. Pe toata durata lucrărilor proprietarii au făcut presiuni pentru a se terminarea construcţiei, iar în tot acest timp au plătit în continuare, iar banca a dat credite fără să ştie riscurile.
„S-u făcut presiuni din partea dezvoltatorului, care a ameninţat că dacă proprietarii nu plătesc în continuare, li se desfiinţează contractual“, mai precizează Neacşu, reprezentantul legal al păgubiţilor.
Într-o astfel de situaţie se află şi cântăreţele Andreea Bălan şi Andreea Antonescu, care şi-au cumpărat, în 2007, apartamente în complexul „Planorama“ în valoare de 100.000 de euro.

Israelienii de la „Planorama“ au fugit din ţară

Reprezentanţii oficiali ai dezvoltatorului care a construit pe jumătate complexul rezidenţial-fantomă „Planorama“, Euro Habitat, cât şi cei ai constructorului, firma Yapitek, au fugit din ţară în anul 2008. 

Aceştia şi-au declarat falimentul şi s-au întors în ţara natală. Ca să se răzbune, proprietarii apartamentelor i-au pus pe cei opt reprezentanţi ai celor două companii, Sharon Fisher, Joseph Etstein, Eitan Eldar, Roy Gill, Haim Zemer Tov, David Sibestein, Yaron Bone şi Constanti Ion  pe un „perete al ruşinii“ pe un site realizat cei păgubiţi.