Istoria loturilor de teren şi a proprietarilor anteriori

1863 Nicolae Stoica adjudecă casele cu locul lor ce aparţinuseră defunctului Petre Penciu

1875 le vinde fratelui său, măcelarul Dumitru Stoica, adresa fiind str. Polonă nr. 67

1879 D. Stoica Otopeanu lasă proprietatea prin testament soţiei sale, Tinca Voica

fraţii săi vor vinde lui Mihail M. Bujorescu

1885 vânzare lui Dumitru Rizu

1897 vânzare lui Nicolae Drossu; acesta mai cumpărase în 1892 o proprietate de la Ştefan Petrescu; în 1894 i-o vinde Elenei Filittis, adresa fiind str. Polonă nr. 91-93-95, care o trece imediat în proprietatea lui Alexandru P. Dumitrescu şi în 1895 proprietar devine constructorul dulgher Ioniţă Năstăsescu

 Parcelarea Năstăsescu

1897 Ioniţă Năstăsescu ia un credit ipotecar de la Creditul Funciar Urban pentru a iniţia şi realiza una dintre primele parcelări private. Formată din 9 case, parcelarea este asemănătoare şi contemporană cu cea din apropierea Cişmigiului, a antreprenorului Frantz Boehacker (vezi ArhiTur nr. 7). Construcţiile sunt proiectate două câte două, faţă în faţă, de o parte şi de alta a aleii care se deschide din strada Polonă, cap de perspectivă fiind cel de-al noulea imobil, reşedinţa proprietarului-parcelator. 

La fel ca în cazul lui Boehacker, efortul financiar şi constructiv fiind destul de mare, casele sunt ridicate în etape, de-a lungul anilor 1896-1897. Aleea are o lăţime de 16 m. iar retragerea casei centrale este la 30 m. de stradă. Autorităţile recomandau închiderea cu porţi, dar şi separarea fiecărei curţi (ceea ce nu s-a realizat), introducerea canalizării şi a apei pentru fiecare casă. Proprietarul a fost expropriat pentru alinierea străzii Polone. În 1901 realiza stâlpii de iluminat pe aleea proprie, care i-a purtat o vreme şi numele.

Ansamblul prezintă elemente arhitecturale neoclasice şi rămâne unul dintre cele mai bine păstrate exemple de parcelări private de la sfârşitul secolului al XIX-lea, contribuind la dezvoltarea rezidenţială a zonei.

1915 încetează din viaţă Ioniţă Năstăsescu, este moştenit de mai mulţi copii: Olimpia Dănilescu, Maria căs. maior D. Todicescu, Mina căs. ing. I. Roşan, Constantin şi Vasile Năstăsescu; proprietăţile bucureştene erau în str. Polonă nr. 29-33 colţ cu str. Romană nr. 131, str. Aureliu nr. 14-16 şi str. Vasile Lascăr nr. 80; alt fiu, Teodor, renunţă la succesiune, oprindu-şi moşia Brăniştani  

1916 Maria Todicescu, care luase lotul II din str. Polonă nr. 29 fost nr. 31, moare şi este moştenită de: Mircea (Aleea Năstăsescu 1), Traian (Aleea Năstăsescu 2) şi Decebal (str. Polonă nr. 29) 

1939 dr. Mircea Todicescu locuieşte în str. Polonă nr. 27

Reconstituire istorică bazată pe cercetarea inventarelor Fondului Creditului Funciar Urban şi a autorizaţiilor de construcţie din Fondul Primăriei Municipiului Bucureşti, Serviciul Tehnic. Adresăm mulţumiri echipei Serviciului Arhivelor Naţionale al Municipiului Bucureşti pentru ajutorul acordat.

Mai multe despre proprietari, arhitecţi şi antreprenori celebri din zona Polonă-Dacia-A. Philippide-Dumbrava Roşie, în numărul 8 al publicaţiei culturale ArhiTur, apărută cu sprijinul Ordinului Arhitecţilor din România din Taxa Timbrul Arhitecturii 2019. 

Proiectul cultural "Parcelări publice şi private 1890-1940" a fost iniţiat în 2019 de către Asociaţia Istoria Artei cu scopul de a cerceta dezvoltarea nordului capitalei prin contribuţia unor investitori privaţi sau a unor instituţii publice.