Leon Dănăilă, sculptorul de creiere

LOCUL 2 Şef al clinicii de neurochirurgie vasculară a Spitalului Gheorghe Marinescu, Leon Dănăilă a revoluţionat operaţiile pe creier. El are are la activ peste 37.000 de intervenţii chirurgicale

Leon Dănăilă (78 de ani) are la activ peste 37.000 de intervenţii chirurgicale, dintre care 17.000 cu microscopul operator şi peste 700 cu laserul. Profesorul doctor Leon Dănăilă este unul dintre cel mai buni specialişti neurochirurgi din lume.

Modest din fire, profesorul Dănăilă nu se laudă cu realizările sale. El este cel care a schimbat în România optica în operaţiile pe creier. A introdul micorscopul operator şi astfel a reuşit să să scadă mortalitatea în urma intervernţiilor chirurgicale pe creier de la peste 50% la 4%.

Activitatea medicală a profesorului Dănăilă poate fi scenariu de film. Şi asta pentru că în peste 50 de ani de activitate neurochirurgul a văzut, la propriu, zeci de mii de creiere, de la simpli oameni, la şefi de stat şi de guverne.

Debutantul Dănăilă

Leon Dănăilă a ajuns direct din facultate, la spital. Este vorba de stagiul de după stdii. „Era obligatoriu un stagiu de trei ani, după care urma rezidenţiatul. Erai trimis la ţară. Doi ani trebuioa să-i faci la dispensar şi unul la spital. Eu am mers de la început la spitalul din Comăneşti. Am trecut prin toate secţiile", îşi aminteşte Leo Dănăilă.

Primul mare caz mai „complicat" al medicului a fost unul de ... poveste. „La spitalul din Comăneşti a venit un pacient cu o diaree intensă. Un medic primar i-a spus că are cancer şi n-o mai duce mult. Am examinat pacientul, m-am dus la farmacie, i-am luat nişte medicamente pentru diaree şi l-am făcut bine. Aşa că n-a avut omul cancer, era o diaree infecţioasă", povesteşte profesorul.

În condiţiile astea, Dănăilă a mai rămas un an la stagiu în spital, apoi a ajuns la dispensar, la Dărmăneşti. Aici, alte provocări. „Din anul petrecut ca medic la circă nu pot să uit cum intrai la cineva în casă trebuia să bei ceva cu gazda. Mai mult te întâlneai pe drum cu popa, profesorul sau primarul, «hai domnul doctor la cârciumă la un păhărel». Toţi te invitau la băutură"

Doctor cu patalama

După stagiatură, în 1961, tânărul doctor Dănăilă se căsătoreşte cu o absolventă a Facultăţii de Farmacie şi se mută în Capitală. L-a aşteptat provocarea finală. Rezidenţiatul.

„Am fost vreo 20-30 pe un loc. Am învăţat şi am reuşit. Am ajuns la neurochirurgie. Am fost repartizat la o secţie de paralizaţi. Era crunt acolo, făceau pe ei... Într-o zi medicul primar, unul Grigorovici, mi-a spus să mergem să operăm la secţia doctorului Arseni. Am operat. A fost o reuşită. Asistentele au dus vorba că operez bine şi i-au spus lui Arseni".

În acest moment Dănăilă putea să se afirme. Ajutorul lui a venit de la cazurile dificile. „S-a internat un bolnav care a căzut în cap şi era bănuit de probleme la coloană. Am studiat cazul şi am fost la bibliotecă. M-am întors pe secţie şi la uyna din vizite i-am spus profesorilui Asrseni teoria mea, potricvit căreiua omul nu are problemă la coloană ci e vorba de o tumoare. M-a ascultat şi am ajuns la sala de operaţie. A deschis şi mi-a spus apoi: «De mâine treci în secţia mea»".

De la operaţia cu degetul la microscop

Dănăilă a ajuns acolo unde a vrut. A scăpat de secţia cu pacienţi paralizaţi şi făcea operaţii pe creier. „La noi, la operaţii, Arseni scotea tumorile cu degetul. Am citit şi am văzut că la noi mortalitatea la astfel de operaţii depăşeşte 50 %. În Occident era de numai 5%. Vroiam să văd ce făceau ăia, care era sistemul".

Acesta a fost momentul în care Dănăilă s-a desprins. Au urmat mai multe cursuri şi specializări la clinici din vest, dar şi din est. Toate tatonările lui Dănăilă au condus la o nouă optică în neurochirurgia românească. Din 1981, locul degetului profesorului Arseni în operaţiile pe creier a fost luat de microscopul operator. Decisivă pentru achiziţionarea acestui aparat a fost o specializare a profesorului Dănăilă în Statele Unite.

Un român la New York
Deplasarea lui Dănăilă în America este o adevărată poveste. Lăsând deoparte etapa specializării, interesant este modul în care medicii români luau contact cu „Lumea Nouă" în perioada comunistă.

„După ce făcusem mai multe memorii şi cereri mă trezesc cu profesorul Arseni care-mi spune că mi s-a aprobat o bursă de cerrcetare de un an în America. Era semnată de Elena Ceauşescu. Aşa că am ajuns într-un final la New York. Acolo am văzut cum se operează cu microscopul şi cu instrumente, nu ca la noi, cu degetul", îşi aduce aminte Dănăilă. Interesantă este reacţia tânărului doctor român care trecuse brusc în altă lume.

„Când am ajuns la New York am vrut să iau un taxi. Am făcut eu vreo oră cu mâna şi nu oprea nimeni. M-am uitat să văd cum fac alţii. Şi am văzut că maşinile erau proite de un negru. M-am dus la el, am dat un dolar şi a oprit un taxi. O altă problemă erau banii de pe bursă. Erau puţini şi nu puteam sta la hotel. Printr-o agenţie mi-am găsit o gazdă. Aveam o cam,eră insalubră şi plină de gândaci. Cum nu aveam bani ca să scap de gândaci fierbem apă şi aruncam cu apa clocotită peste ei", povesteşte Dănăilă începutul aventurii în Statele Unite.

„În ţară, de la Securitate mi-au spus să am grijă pe stradă că ăia mă împuşcă. Au probleme cu negrii şi mă împuşcă, îmi spusese un securist. Într-o sâmbătă am vrut să ies pe stradă. M-am uitat pe geam şi nu prea era lume pe drum. Am scos capul pe fereastră şi am intrat înapoi, de frică să nu se întâmple ceva. Apoi m-am dus la uşă. Am iesit şi am intrat. Apoi am prins curaj şi începusem să ies şi am văzut că nu mă împuşcă nimeni", îşi aminteşte profesorul.

Chirurg de VIP-uri
În peste 50 de ani de activitat, Dănăilă s-a uitat înm zeci de mii de creiere. De la şofer la şefi de state. Prin anii '80, când era deja deprins cu mijloacele moderne de operaţie, Dănăilă era cunoscut şi în afară.

Un alt episod interesant din viaţa lui Dănăilă a fost l-a consultat pe fostul preşedinte al Algeriei, Houari Boumedienne. Acesta făcuse o hemoragie cerebrală, iar pentru salvarea lui s-a apelat la mai multe echipe de medici. Printre aceştia s-a aflat şi Dănăilă.

"M-am trezit la miezul nopţii cu securitatea la uşă. Erau pe afară maşino cu girofare aprinse. Nu ştiam ce se întâmplă. Prin bloc se trezise lumea şi vorbea: «Gata, l-au luat pe doctoral Dănăilă». Un securest îmi spune să mă îmbrac că mergem la aeroport pentru că trebuie să merg în Algeria. I-am spus că n-am paşaport. A scos el un paşaport, mi l-a dat şi avea şi poze. Mai mult avea şi semnătura mea", se amuză Dănăilă.

O altă poveste la fel de interesantă este legată de o intervenţie chirurgicală, pe creier, de această dată, pacient fiind un fost prim-ministru al liderului comunist corean Kim Ir Sen. "Am avut emoţii cu coreanul ăla. Erau vreo 10 coreeni care monotorizau tot. Ce medicamente îi dau, ce seruri, ce cantităţi. Stăteau, se uitau atent şi scriau. Îmi aduc aminte că aveam un anestezist. Era cu alcoolul. Şi îi spuneam să se ferească de ăia că notează tot. Şi într-o zi a venit anestezistul cu o cutie de suc de portocale, a scos lichidul cu seringa şi a băgat la loc vodcă. Şi a rezolvat problema cu coreienii. Ave ape masă o cutie de suc"

Pe forţe proprii

Succesul lui Dănăilă a atras invidia profesorului Arseni. La începutul anilor '80, Dănăilă era numit şef de secţie la nerochirurgie valsculară. A fost mutat într-un sediu insalubru.

„Aveam succes şi vroiau oamenii să se opereze la mine. Atunci, Arseni mi-a spus că mă face sef de secţie şi m-a mutat într-un corp cu pereţii coşcoviţi, fără aparatură, furnici pe pereţi. Am început să mă organizez. Am făcut sala de operaţii şi am dat drumul la treabă. Prin 1986 l-am avut pacieent pe ministrul construcţiilor de atunci. A făcut hemoragie cerebrală. L-am băgat într-o rezervă. După ce l-am operat l-am rugat să mă ajute. Mi-a făcut 16 camere de spital cu materiale de la Casa Poporului", mai spune profesorul Dănăilă.

A fost mementul în care profesorul Dănăilă începea să construiască de la zero clinica pe care o conduce astăzi, la vârsta de 78 de ani. Pentru a intra în rândul lumii, Dănăilă a accesat în 2005 un program cu bani de la Banca Mondială, iar acum Clinica de Neurochirurgie Vasculară de la Spitalul Gheorghe Marinescu arată ca cele din statele vestice. „Este totul cum scrie la carte. Saloane de primire, bucătărie nouă, lifturi pentru pacienţi şi pentru alimente, camere de suporaveghere. Nu putem spune că suntem mai jos decât străinii", conchide Dănăilă.