Geografia şuie din mintea tinerilor. Cum e deformată harta României în percepţia elevilor şi a studenţilor

Harta mentală a României

Un profesor universitar din Capitală a analizat, în teza sa de doctorat axată pe geografia mentală, cum văd tinerii forma administrativă a ţării, ţinând cont şi de câte ore petrec pe internet şi în faţa televizorului.

Cristian Ciobanu (28 de ani) este profesor universitar şi doctor în geografie mentală, adică studiază percepţia oamenilor asupra spaţiului. Pasionat de cunoaşterea fizică şi psihică deopotrivă, profesorul şi-a făcut teza de doctorat folosind mai multe studii concepute de el în perioada 2008-2011, prin care şi-a propus să „măsoare“ şi „să construiască“ harta mentală a Capitalei. 

Geografia mentală este, totuşi, o formă diferită de geografia fizică. Profesorul Cristian Ciobanu explică încă de la început că spaţiul mental - harta mentală - a unui individ este o entitate psihică unică. „Spaţiul mental nu se conformează legilor spaţiului fizic. Acesta este dinamic, asimetric, ceea ce face imposibilă redarea fidelă a acestuia“, susţine Cristian Ciobanu. 

Ţara, văzută de elevi şi studenţi

La baza cercetării privind felul în care sunt percepute judeţele ţării au stat 157 de respondenţi, mai exact 60 de studenţi de la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Geografie, secţia Turism, din anii III de licenţă şi I de master, şi 97 de elevi de liceu din clasele X-XI, de la Liceul Teoretic „Eugen Lovinescu“ din Capitală.

Cercetarea s-a desfãşurat în lunile mai - iunie 2010. Atât elevii, cât şi studenţii au fost împărţiţi în câte două grupuri: unii au primit o hartă administrativă a României, fără niciun alt element în afară de conturul graniţelor şi al limitelor de judeţ, iar ceilalţi au primit o hartă fizică a ţării doar cu nuanţele reliefului şi cu apele. Toţi au trebuit să identifice judeţele. Tinerii au răspuns şi unui chestionar privind orientarea în oraş şi în afara lui, dar şi cât de des folosesc internetul şi televizorul.

După centralizarea chestionarelor, hărţile mentale au fost generate de un sistem informatic de cartografiere. Cu cât un judeţ este mai bine recunoscut şi amplasat, cu atât are o suprafaţă mai mare.

„Geografia mentală este foarte mobilă“

„Fiind vorba despre percepţie, ea se modifică permanent. Ce am făcut eu aici este o fundamentare teoretică a unei ramuri ştiinţifice. Studiul asupra bucureşenilor este un fel de exemplu. Este şi o ocheadă aruncată în mentalul locuitorilor Capitalei“, a explicat Cristian Ciobanu pentru „Adevărul“.

Elevii care au lucrat pe harta administrativă a ţării au dat dovadă de o mai bună cunoaştere a judeţelor din sud-est, est şi nord-est, în timp ce celelalte judeţe sunt subapreciate. Excepţie fac Sibiu, Braşov şi Arad, care sunt recunoscute mai mult în raport cu celelalte judeţe din centru şi vest.

Cei care au lucrat pe harta fizică au avut aceeaşi tendinţă, de a prefera sudul şi estul ţării. De asemenea, au dat dovadă de lipsă de informaţii despre vest şi despre centru.

Click aici pentru a mări infografia

„Cenuşăresele“: Covasna, Harghita şi Bistriţa-Năsăud

Cristian Ciobanu a ajuns la concluzia că există o legătură între gradul de recunoaştere a unui judeţ şi nivelul de mediatizare a acestuia. „Întrucât elevii petrec un număr impresionant de ore pe internet (4,8 ore pe zi în medie) şi în faţa televizorului (3 ore pe zi în medie), influenţa mass-media este uşor de dedus“, mai spune Ciobanu.

De asemenea, s-a remarcat o mai bună cunoaştere a judeţelor care beneficiază de o sinonimitate între judeţ şi oraşul de reşedinţă. Elevii au auzit mai des vorbindu-se de Iaşi, Braşov sau Constanţa decât de Mehedinţi, Sălaj sau Harghita. Cele mai puţin cunoscute judeţe sunt Covasna, Harghita şi Bistriţa-Năsăud. Axa centrală Buzău–Covasna–Harghita–Mureş–Bistriţa-Năsăud–Sălaj este, în toate răspunsurile, neglijată.

Studenţii, mai aproape de realitate

În viziunea studenţilor de la Geografie, cum era de aşteptat, ambele cartograme sunt mult mai aproape de realitate decât cele ale elevilor. Pe harta administrativă, judeţele cunoscute, ca Braşov sau Maramureş, sau cele care se identifică prin formă, ca Botoşani sau Mehedinţi, sunt supradimensionate. Şi în acest caz, axa centrală Covasna–Harghita–Mureş–Bistriţa-Năsăud, ca şi în cazul cartogramelor elevilor, este subapreciată, relevă studiul lui Cristian Ciobanu.

În ce priveşte harta mentală generată de studenţi pe baza hărţii fizice a României, aceştia au supradimensionat judeţele sudice şi sud-estice, iar deformările apar  mai mult prin nerecunoaşterea suficientă a câtorva judeţe: Bihor, Sălaj, Vrancea, Vaslui.

Pe lângă informaţiile suplimentare pe care le au studenţii, aceştia petrec, potrivit studiului, un număr mai mic de ore pe internet (3,7 ore pe zi în medie) şi în faţa televizorului (1,6 ore pe zi în medie), deci sunt mult mai puţin influenţaţi de mass-media în cunoaşterea spaţiului exterior, comparativ cu elevii.

Spaţiul mental nu se conformează legilor spaţiului fizic. Acesta este dinamic, asimetric, ceea ce face imposibilă redarea fidelă a acestuia. - Cristian Ciobanu, autorul cercetării

Care sunt reperele bucureştenilor

Prin aceeaşi lucrare, Ciobanu a fixat şi reperele după care bucureştenii se ghidează mental în cartierele lor. Cercetarea s-a desfăşurat între iunie 2010 şi aprilie 2011, totalizând un număr de 653 de  respondenţi aleşi aleatoriu. Au fost sondate atitudinile endogene (care vin din interior) şi exogene (influenţate din exterior) asupra propriului cartier, precum şi punctele de reper.

Respondenţii au fost rugaţi să atribuie un indice de siguranţă fiecărui cartier. Pe baza acestor valori, a fost generată o hartă a fricii. Astfel, potrivit studiului, primele cinci cartiere ca siguranţă sunt Primăverii, Cotroceni, Aviaţiei, Herăstrău şi Băneasa, iar ultimele cinci sunt Giuleşti-Sârbi, Sălaj, Pantelimon, Rahova şi Ferentari.

Kebap şi Mcdonald’s, definitorii pentru Dristor

Studiul arată că există puncte comerciale din diverse cartiere care au devenit repere. Printre acestea se numără chiar şi fast-food-uri.

În cartierul Berceni, din sudul Capitalei, punctul cel mai reprezentativ este Piaţa Sudului.
Reperele cartierului Dristor sunt staţia de metrou, shaormeria Dristor Kebap şi restaurantul McDonald’s.
În cartierul Drumul Taberei, nucleul central are o identitate ambiguă, fiind numit în mod aproape egal atât Moghioroş, cât şi Drumul Taberei.

Parcul IOR, emblema cartierului Titan

Cartierul Obor este unul cu o existenţă nu tocmai clară, fiind o zonă foarte cunoscută şi folosită pentru orientare. În Pantelimon există două mari puncte de reper: Piaţa Delfinului şi Cora. Pe lângă acestea, de menţionat este şi “Arena Naţională”.

Punctele de reper din cartierul Rahova sunt Piaţa Rahova, Liberty Center şi Parcul Sebastian. Circul şi Palatul Ghica se numără printre reperele cartierului Tei. În Tineretului. principalul reper este parcul cu acelaşi nume. În cartierul Titan, de departe cel mai important reper este Parcul IOR. Vitanul are o extindere destul de mare a punctelor de reper, care pleacă de lângă Piaţa Unirii şi până la târgul Autovit. Între acestea, cel mai vizibil este însă Mall Vitan.