Eşecul justiţiei în cazul „Cosmote“, un comerciant din complexul Dragonul Roşu tâlhărit în propria casă
0
Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a emis în cursul lunii ianuarie o primă sentinţă într-un caz de tâlhărie care a avut loc în noiembrie 2014, în Bucureşti. În urma anchetei, care a durat aproape şase ani, a fost trimis în judecată un suspect. Judecătorul l-a achitat, însă, din lipse de probe. Sentinţa nu este definitivă.
26 noiembrie 2014. Ora 6.30. Trei tâlhari cu feţele acoperite profită de faptul că găsesc o uşă deschisă şi intră în casă peste un bărbat, aflat în dormitor, împreună cu copilul său de doi ani şi cinci luni. După ce au legat victima de mâini şi de picioare cu o bandă adezivă şi au lovit-o cu o bâtă în zona capului, a spatelui şi pe mâini, tâlharii au furat bani şi bijuterii în valoare de 31.000 de lei.
Victima, un comerciant de cartele din complexul en-gros Dragonul Roşu din Bucureşti, supranumit „Cosmote” şi „Connex”, a depus plângere la Poliţie, iar în urma anchetei a fost identificat un suspect. Pe o bucată din banda adezivă cu care a fost legată victima, criminaliştii au găsit ADN-ul suspectului, în amestec cu al victimei şi cu al unei persoane neidentificate.
„Prezenţa profilului genetic al inculpatului, într-un amestec cu profilul genetic al persoanei vătămate, descoperit pe un fragment de bandă adezivă utilizată pentru imobilizarea persoanei vătămate, confirmă neîndoielnic participarea inculpatului la acţiunea de constrângere a victimei prin imobilizarea acesteia în scopul sustragerii de bani şi bunuri de valoare”, au arătat procurorii în rechizitoriul trimis în judecată în 2020, deşi rezultatul expertizei genetice era cunoscut încă din 2015.
Suspectul, achitat pentru lipsă de probe
În urma procesului de la Judecătoria Sectorului 2, bărbatul trimis în judecată pentru tâlhărie a fost declarat nevinovat. În decizia judecătorului a cântărit greu o adresă a IGPR, formulată la adresa instanţei, în care se arată că „raportul de constatare criminalistică trebuie interpretat în sensul că, prezenţa profilului generic al inculpatului în amestecul de profile nu semnifică implicit că acesta a contribuit la formarea microurmei biologice”.
„Includerea profilului genetic al numitului C.C. în amestecul de profile genetice, trebuie utilizată ca având valoare informativă şi trebuie coroborată cu celelalte probe existente la dosar”, a mai arătat IGPR.
Judecătorul a arătat că rezultatul raportului de constatare criminalistică „nu se coroborează cu niciuna dintre probele care susţin acuzaţia sub care a fost trimis în judecată numitul C.C.”.
Chiar dacă procurorul a arătat că în urma interceptării unor discuţii ale suspectului, acesta foloseşte termeni ca „pont”, „autoturism”, „ăla cu cartelele” şi „ADN”, nu este suficient pentru o condamnare. „ Din conţinutul procesului - verbal de redare rezumativă a convorbirilor despre care s-a menţionat că prezintă interes operativ pentru cauză, instanţa nu poate extrage informaţii care ar putea să-l plaseze pe inculpat în câmpul infracţional”, se mai arată în sentinţa Judecătoriei Sectorului 2.
Judecătorul a mai arătat în decizia de achitare că inclusiv martorul cu identitate protejată propus de acuzare a declarat în proces că „nu îl recunoaşte pe inculpatul C.C. ca fiind una dintre persoanele care au plănuit şi ulterior comis infracţiunea de tâlhărie”.
Dosarul, ţinut cinci ani „la sertar”
De asemenea, judecătorul ridică un mare semn de întrebare asupra modului în care a fost întocmit rechizitoriul, în condiţiile în care dosarul a fost ţinut cinci ani la sertar, deşi probele pe baza cărora suspectul a fost trimis în judecată erau la dosar.
„Nici una din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză nu îl plasează pe inculpat în câmpul infracţional şi nu există în cauză nici o probă în sensul cerut atât de normele de drept intern cât şi internaţional care să formeze convingerea instanţei că acesta a comis faptele de tâlhărie calificată şi lipsirea de libertate în mod ilegal.
Se reţine că, deşi rezultatele raportului de constatare criminalistică au fost concretizate la data de 30.03.2015, emiterea rechizitoriului şi trimiterea în judecată au avut loc la data de 01.07.2020.
Având în vedere gravitatea infracţiunilor cercetate în prezenta cauză, în opinia instanţei apare ca inexplicabilă conduita procesuală a acuzări, care administrase deja toate probele care, în opinia sa, fundamentează acuzaţiile în materie penală”, se mai arată în sentinţa Judecătoriei Sectorului 2, care nu este definitivă, putând fi atacată cu apel.
Se încarcă comentariile...
