BUCUREŞTENI DE LEGENDĂ O staţie de metrou, o şcoală şi o stradă din Capitală poartă numele primului român care a mers cu trenul. Vezi despre cine este vorba

Fosta staţie de metrou Semănătoarea a fost numită după un cunoscut pedagog, matematician, inginer, fost Ministru al Învăţământului şi inventator al stiloului cu rezervă. Tot el a fost cel care a înfiinţat prima şcoală de agricultură din România şi, potrivit istoricilor, primul român care a călătorit cu trenul, dar a lăsat în urma sa și numeroase alte realizări.

Citește și: Povestea „primarului-minune” care a făcut primele trotuare şi a adus telefonul în Capitală. Vezi despre cine este vorba!

Istoricii spun despre Petrache Poenaru că a fost elevul lui Gheorghe Lazăr, întemeietorul învăţământului superior din Ţara Românească şi care a ajuns apoi să fie profesor şi coleg cu maestrul său, dar şi secretar personal, în tinereţe, al lui Tudor Vladimirescu.

S-a născut la 10 ianuarie 1799, în comuna vâlceană Beneşti într-o familie veche de boieri şi după ce s-a înscris la o şcoală din Craiova şi-a continuat, la vârsta de 19 ani, studiile în Bucureşti la Colegiul Naţional Sf.Sava, dar a învăţat şi în străinătate.

Deşi se afla departe de ţară, Petrache Poenaru a avut ideea strălucită de a inventa tocul cu rezervă, iar realizarea sa a fost înregistrată în Franța. „Am văzut cu mirare că la 25 mai 1827, el obţine de la guvernul francez un brevet de invenţiune pe cinci ani pentru un condei purtăreţ, alimentându-se el însuşi cu cerneală(…)“, menţiona scriitorul Al. I. Odobescu, potrivit unui articol semnat de Mihai Olteneanu într-un articol din revista “Univers ingineresc” , editată de Asociaţia Generală a Inginerilor din România. Tocul rezervor a fost primul brevet de invenţie obţinut de un român, ulterior fiind brevetat şi la Viena.

POVEŞTI DE BUCUREŞTI (Audio) Legenda frumoasei Zaraza, ţiganca pe care o iubeau nebuneşte lăutarii din Micul Paris. A existat sau nu?

„Între 1822 şi 1832, Petrache Poenaru a urmat cursuri la diferite instituţii de cultură şi s-a documentat practic în fabrici şi ferme agricole din Austria, Franţa şi Marea Britanie, fiind cunoscut şi ca primul român care a călătorit cu trenul“, a scris istoricul George Potra în cartea sa „Din Bucureştii de ieri“.

 „Am făcut această călătorie cu un nou mijloc de transport, care este una din minunile industriei secolului... douăzeci de trăsuri legate unele cu altele, încărcate cu 240 de persoane sunt trase deodată de o singură maşină cu aburi...“
nota tânărul Poenaru la 15 septembrie 1830.

A înfiinţat primele biblioteci

Întors în ţară, în 1832 şi până în 1848, Petrache Poenaru care a fost numit directorul Eforiei Şcoalelor Naţionale, un fel de ministru al învăţământului al zilelor noastre, a încercat să pună în aplicare tot ce cunoscuse bun în ţările în care studiase.

Pentru început, a căutat să înfiinţeze cât mai multe şcoli primare astfel ca şi copiii oamenilor săraci să poată învăţa carte şi a înfiinţat primele biblioteci şcolare din ţară, cea mai mare fiind cea de la Colegiul Sf.Sava compusă din 10.000 de volume.


(Școala „Petrache Poenaru“ se află în sectorul 5 al Capitalei)

„Dându-şi seama de importanţa manualelor pentru bunul mers al învăţământului i-a încurajat pe profesori să scrie manuale şi a devenit el însuşi autor de manuale, dicţionare şi hărţi şcolare, unele traduse din limba franceză“, a mai notat istoricul George Potra.

Realizările lui Petrache Poenaru nu s-au oprit şi fiecare efort a condus la îmbunătăţirea sistemului de învăţământ, dar şi pentru accesul bucureştenilor la cultură. Astfel, istoricul George Potra aminteşte de sprijinul acestuia pentru deschiderea primei expoziţii de desen şi pictură din Bucureşti.

Cum a apărut prima şcoală de agricultură


Studiile din străinătate, l-au ajutat pe Petrache Poenaru să îşi ducă la bun sfîrşit şi un alt proiect fiind cunoscut în istorie ca iniţiatorul Şcolii de agricultură şi al fermei model de la Pantelimon.

Mina Minovici, medicul legist care a înfiinţat prima morgă din lume, a ajuns la perfomanţă făcând foamea!

Totul s-a concretizat cu sprijinul banului Mihail Ghica, fratele domnului ţării de atunci, Alexandru Ghica. Ideea lui Poenaru nu a fost lipsită de piedici venite din partea „boierimii retrograde care nu vedea cu ochi buni ridicarea ţărănimii prin învăţătură sau alte mijloace de emanciare“, potrivit istoricului Potra.

Istoricii scriu însă că la 12 ianuarie 1835, noua Societate de Agricultură şi-a ales conducerea care a sprijinit crearea Şcolii de Agricultură, unde s-au probat tot felul de utilaje printre care şi o treierătoare inventată de dr. Zucker şi construită în Bucureşti.

(stația de metrou Petrache Poenaru, fosta Semănătoarea Foto: Adevărul)

„La această şcoală au fost experimentate o serie de unelte şi maşini perfecţionate aduse din străinătate, dar nu cunoaştem cumpărări şi folosiri de astfel de maşini de către stat, nici de proprietarii de moşii (...)Nu se cunoaşte rezultatul experimentării, poate că moşierii n-au fost mulţumiţi şi treieratul a rămas să se facă primitiv ca şi mai înainte“,
mai notează Potra. 

Prima Clădire a Școlii Naționale de Agricultură Sursa foto: Facultatea de Agricultură București

În ciuda acestor incertitudini, prin crearea Şcolii de Agricultură de la Pantelimon, anul 1835 a fost începutul învăţământului agricol în România, moment în care în şcolile de profil a început să se predea teoria şi practica agriculturii şi câţiva ani mai târziu disciplina „lucrarea pământului şi economica casei“.

Boierimea se împotrivea noii şcoli

Demersul lui Petrache Poenaru a întâmpinat numeroase piedici în lipsa unor profesori de specialitate, a elevilor puţini, dar şi a „boierimii care se opunea oricăror încercări care deschideau perspective instruirii fiilor de ţărani“.

Pe lângă eforturile susţinute de a-şi duce la îndeplinire iniţiativa, Petrache Poenaru a fost preocupat şi de studierea culturii viermilor de mătase despre care a scris o serie de articole.

În 1848, Şcoala de Agricultură se închide, dar este redechisă după cinci ani, când a fost mutată de la Pantelimon, într-o nouă construcţie, în Herăstrău care în 1929 a fost transformată în Academia de Înalte Studii Agronomice.

Cadrele didactice ale Academiei de Înalte Studii Agronomice din România-1929 Sursa foto: Facultatea de Agricultură București



Istoricii notează că în doar zece ani care au urmat, în urma reformei agrare din 1945, au fost înfiinţare institute agronomice la Bucureşti, Cluj, Iaşi, Craiova şi Timişoara, iar numărul liceelor de profil a fost de peste 300.

În 1870, Petrache Poenaru a fost desemnat membru al Academiei Române şi a decedat la vârsta de 76 de ani.



ISTORII DE AMOR

     

Adevărul de Seară a scris în săptămâna iubirii poveștile pornite de la Mihai Eminescu și Veronica Micle și până la Odobescu, Pantazi Ghica sau Paul Celan care s-au sinucis din cauza dezamăgirilor în dragoste.

MARI DEZASTRE


Tot în luna februarie, mărturii şi imagini impresionante din istoria Bucureştiului, una dintre cele mai încercate Capitale din Europa lovite în trecut de inundaţii, incendii, cutremure, epidemii, războaie.

CÂRCIUMI DE ALTĂDATĂ


Pe bucuresti.adevarul.ro v-am  arătat și cum petreceau bucureștenii și care erau cele mai cunoscute locuri unde se simțeau bine.

CRIME PEREFECTE


Timp de o săptămână, v-am prezentat cazuri învăluite în mister și care au pus la grea încercare experiența criminaliștilor din București, anchete care au rămas și acum cu autori necunoscuți.

HOTELURI-SIMBOL


Tot pe bucuresti.adevarul.ro, la sfârșitul lunii martie, ați putut afla secretele din cele mai cunoscute și vechi hoteluri, dar și cele mai interesante povești care au marcat istoria acestora.

SUPRAVIEȚUITORII

Povești surprinzătoare și oameni care au sfidat moartea. Curajul de care au dat dovadă prin faptul că au reușit să treacă cu bine de accidente de mașină sau de avion, de căderi de la mare înălțime, de abuzuri  sau din locuri în care au fost ținuți prizonieri ore întregi, merită apreciat.



Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: