Ateneul Român împlineşte astăzi 120 de ani

Una dintre clădirile-simbol ale Bucureştiului a fost ridicată pe locul ce aparţinea familiei Văcărescu, la 1841.

DEZBATERE Care este cu adevărat simbolul Bucureştiului?

Dinu Lipatti şi Ion Voicu şi-au început cariera de muzicieni aici, iar George Enescu a dirijat "Poema Română". Yehudi Menuhin a fost prezent şi el la Ateneu. 

Palatul Ateneului Român a fost clădit cu bani dintr-o subscripţie publică. Apelul era simplu: Daţi un leu pentru Ateneu! Aşa s-au strâns banii şi, în acest fel, un apel a devenit simbol al solidarităţii.

Concepută de un arhitect francez, după indicaţiile lui Alexandru Odobescu, clădirea circulară reprezintă, de fapt, o valorificare a fundaţiilor din Grădina Episcopiei.

În 1888, pe scena Ateneului Român se auzeau, pentru prima dată, acordurile Simfoniei a noua de Beethoven. Atunci, din loja regală aplauda Carol Întâi. Acum, nepotul lui, Mihai, şi Familia Regală a României au ascultat acelaşi Beethoven, în amintirea momentului de acum 120 de ani.

600 de locuri şi 52 de loji

Locul unde s-a ridicat Ateneul Roman aparţinea familiei Văcăreştilor. În 1886 a început construcţia actualului edificiu; o parte din fonduri au fost adunate prin subscripţie publică, la îndemnul Daţi un leu pentru Ateneu. Planurile clădirii au fost concepute de arhitectul francez Albert Galleron astfel încât să poată folosi fundaţia deja turnată a manejului început de „Societatea Equestra Română”.

Clădirea este precedată de un peristil, sprijinit pe şase coloane ionice. Sub peristil se află cinci medalioane în mozaic care îi reprezintă pe cinci mari domnitori ai ţării: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, regele Carol I, Vasile Lupu şi Matei Basarab. Construcţia se termină cu o cupolă bogat decorată.

În interior, sala de concerte are 600 de locuri la partere şi 52 de loji (în total aproximativ 794 de locuri). Deasupra lojilor, de jur împrejurul tamburului cupolei, cu excepţia locului unde se află scena, se desfăşoară o frescă lată de trei metri şi lungă de 70 de metri, operă a pictorului Costin Petrescu. Fresca este alcătuită din 25 de scene reprezentative din istoria României.

Altădată, în Ateneul Român se afla şi Pinacoteca Statului. Fondul de tablouri a fost preluat de actualul Muzeu Naţional de Artă al României.