ANALIZĂ De ce stau bucureştenii în frig. Interesele din jurul dezastrului de la RADET

ANALIZĂ De ce stau bucureştenii în frig. Interesele din jurul dezastrului de la RADET

Zeci de mii de bucureşteni au fost nevoiţi în ultimele luni să îndure frigul iernii, ca pe vremea lui Ceauşescu, din cauza avariilor în serie înregistrate de RADET. Iar veştile proaste continuă, funcţionarea la parametri normali a reţelei de termoficare fiind în continuare sub semnul întrebării.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cum s-a ajuns în această situaţie? Potrivit unei analize realizate de compania de consultanţă Frames, tergiversarea procedurii de insolvenţă a RADET, subfinanţarea cronică a regiei şi atitudinea falimentară a autorităţilor locale reprezintă principalele motive pentru care bucureştenii îngheaţă de frig, deşi îşi plătesc facturile.

Cine are interesul ca RADET să nu furnizeze căldură şi apă caldă la parametri normali? În niciun caz bucureştenii. Ei sunt victimele de serviciu într-un adevărat război instituţional şi juridic, în care birocraţia, incompetenţa, interesele politice şi lipsa de viziune administrativă fac din RADET candidatul ideal la un loc în topul falimentelor.

Ceea ce analiştii de la Frames anticipau în toamnă, în analiza „Bucureşti, extremă urgenţă. Fără investiţii urgente, sistemul de termoficare riscă să crape în această iarnă”, s-a confirmat. Reţeaua de termoficare a RADET a ajuns într-o situaţie critică, iar sutele de avarii înregistrate în ultima perioadă indică faptul că furnizarea căldurii şi apei calde a ajuns să reprezinte o adevărată provocare de ordin tehnologic.

„Cum  mai mult de 80%  din conductele termice ale RADET au o vechime de peste 20 de ani, furnizarea de agent termic la parametri normali a devenit, în multe cazuri, o misiune riscantă. Pentru ca reţeaua să nu crape, s-au luat măsuri pentru adaptarea presiunii din conducte”, arată analiza Frames. Aşa s-a ajuns ca mulţi bucureşteni să reclame că caloriferele sunt reci, iar apa caldă e mai mult călâie.

Cine poartă vina pentru această situaţie? Oficialii de la RADET spun că fac toate eforturile pentru a furniza serviciile la standardele normale şi, atunci când mass-media reclamă avariile, dau vina pe lipsa finanţării pentru refacerea conductelor. Cu un personal subdimensionat şi fără bani pentru investiţii, RADET se zbate într-o situaţie la limita falimentului.

„Situaţia dezastruoasă în care se află RADET a fost cauzată de neplata subvenţiilor promise de Guvern şi Primăria Capitalei către RADET, plata cu întârziere a subvenţiilor, ceea ce a dus la acumularea de penalităţi, îngheţarea tarifului deşi se impunea o creştere, reţeaua învechită şi lipsa investiţiilor”, afirma, într-un raport, RomInsolv, administratorul judiciar al RADET.

Să fie doar acestea motivele? Potrivit analiştilor de la Frames, însăşi procedura de insolvenţă a RADET reprezintă o piedică în calea salvării situaţiei.

„RADET a ajuns în insolvenţă pentru că nu a mai putut să îşi plătească datoriile de 3,7 mld.lei către ELCEN. Rămâne un mare semn de întrebare de ce Ministerul Energiei, principalul acţionar al ELCEN, Primăria Capitalei, cea care deţine RADET, şi ANAF, unul dintre principalii creditori, nu s-au aşezat la masa negocierilor pentru a-şi compensa creanţele, în aşa fel încât RADET să nu fie limitată de prevederile legii insolvenţei, care exclud ştergerea datoriilor”, arată analiza. Intrarea în insolvenţă a RADET şi apoi a ELCEN a complicat, astfel, această situaţie. 

De ce se tergiversează dosarul RADET

Interesant este că, în timp ce ELCEN are un plan de reorganizare aprobat de creditori în septembrie 2018 şi este pregătită de atunci pentru preluarea de către Energetica, în cadrul SACET ( Sistemul de Alimentare Centralizată cu Energie Termică), la RADET incertitudinea continuă. 

Chiar dacă planul pentru RADET a fost depus la grefa Tribunalului Bucureşti încă din 2 februarie 2018, acesta nu a fost nici până acum supus aprobării Adunării Creditorilor, pentru a se trece la pasul următor.

Pe 19 decembrie, RomInsolv, administratorul judiciar al RADET, a remis Tribunalului Bucureşti un addendum în care afirmă, în esenţă, că soluţia absorbţiei ELCEN de către societatea pe acţiuni RADET va fi înlocuită, conform deciziei Consiliului General, cu transferul către Compania Muncipală Energetica şi că aşteaptă de la Primărie „componenta de finanţare” pentru plata datoriilor către ELCEN, evaluate la 3,4 mld.lei.

Miercuri, pe 15 ianuarie 2019, Tribunalul Bucureşti a solicitat, în mod expres, ca planul de reorganizare întocmit de RomInsolv să fie prezentat pe 27 februarie, după ce şedinţa Adunării Creditorilor, stabilită pentru 14 ianuarie, nu a mai avut loc.

„A trecut aproape un an de când această situaţie stagnează. În plus, planul de reorganizare pentru RADET nu are o sursă de finanţare. Altfel spus, Primăria nu a oferit încă nicio soluţie pentru a asigura gestiunea datoriilor pe care RADET le are la ELCEN. Asta deşi creditorii ELCEN au fost dispuşi la o reducere a datoriei la 1,1 mld.lei. Cine e de vină? Cine are interesul ca această situaţie să continue? Cert este un singur lucru. Că în Consiliul General planul nu a ajuns.  În plus, şi situaţia stingerii datoriei către ANAF a rămas în suspans”, afirmă analiştii de la Frames.

Potrivit unui Ordin al Ministerului Energiei, ELCEN, care este principalul creditor al RADET (97%) solicită ca planul de reorganizare al RADET să fie aprobat întâi de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, înainte de a intra în Adunarea Creditorilor. În plus, RADET să facă dovada că poate plăti datoriile către ELCEN, minim circa 1,1 miliarde lei din cele 3,7 miliarde lei.

Prioritate zero, doar pe hârtie

Termoficarea, clamată drept prioritatea zero a actualei administraţii a Capitalei, a rămas doar pe hârtie, susţin analiştii de la Frames.

Primarul General şi echipa sa au venit, până în prezent, cu mai multe variante de salvare a sistemului de termoficare, de la contopirea RADET cu ELCEN şi ştergerea datoriilor, la cumpărarea acţiunilor de la ELCEN, apoi la un transfer de afacere către Compania Municipală Energetica, iar Consiliul General a aprobat o majorare de capital la Compania Municipală Energetica - 1,2 miliarde lei - pentru cumpărarea creanţelor ELCEN în vederea fuzionării cu RADET.

„Nimic din toate aceste intenţii nu s-a finalizat. Mai mult, Energetica a sărit din schemă, înfiinţarea acesteia fiind respinsă de Curtea de Apel şi, până la finalizarea disputei din justiţie, aceasta nu mai poate să funcţioneze”, afirmă analiştii.

Între timp, situaţia sistemului de termoficare continuă să fie una extrem de dificilă. Banii de investiţii au fost tăiaţi, astfel că înlocuirea conductelor vechi a devenit o misiune imposibilă, iar RADET îşi plăteşte cu şi mai mare întârziere facturile către ELCEN.

„Chiar dacă bucureştenii îşi plătesc la timp facturile, RADET a ajuns să achite către ELCEN la 5 luni, iar penalizările cresc de la o zi la alta. Regia se afundă şi mai mult în datorii, iar falimentul bate la uşă”, afirmă analiştii.

Între timp, CET-urile din Bucureşti au devenit precum nişte bombe cu ceas. Cazanele nr. 1 şi 2 din CTE Grozăveşti vor epuiza numărul de ore de funcţionare alocat în anul 2020, la fel ca şi CAF-urile nr. 1 şi 2 din CTE Bucureşti Sud. Practic, acestea nu vor mai putea funcţiona, în condiţii de siguranţă, după expirarea numărului de ore de funcţionare alocat.

Fără investiţii susţinute în următorii 4-5 ani, CET-urile vor mai putea produce maxim 370 Gcal/h în 2023 (Ciclul Combinat de la CTE Bucureşti Vest şi cele două CAF-uri de câte 100 Gcal/h), mult sub necesarul de energie termică al Capitalei, acoperit din sursele ELCEN, de circa 1800 Gcal/h.

„În acest moment, necesarul de investiţii în sistemul de termoficare al Bucureştiului este de peste 3 miliarde de euro”, arată analiza Frames.

Numai în cazul ELCEN, este nevoie de investiţii de peste 515 milioane de euro în retehnologizarea şi refacerea CET-urilor, investiţii fără de care producţia la nivelul scontat va fi sub semnul întrebării. Investiţiile sunt necesare, totodată, şi pentru a respecta legislaţia de mediu, conform angajamentelor luate faţă de UE.

Iar pentru RADET, investiţiile în refacerea conductelor şi a punctelor termice sunt cifrate la alte câteva miliarde de euro.

„De unde vor veni banii? Principala sursă de finanţare ar trebui să fie fondurile UE. Muncipalitatea tot promite astfel de proiecte, fără însă nicio finalitate. Facem un apel public la Primăria Capitalei să ofere detalii concrete despre demersurile sale, dincolo de intenţii. Situaţia de la RADET trebuie să devină prioritate zero nu doar pe hârtie, ci şi în fapte”, afirmă analiştii de la Frames.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: